Platforma pentru Egalitate de Gen a elaborat Raportul alternativ privind implementarea Convenției ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) în Republica Moldova. Documentul analizează progresele realizate în ultimii ani, dar și lacunele care continuă să limiteze exercitarea efectivă a drepturilor femeilor și fetelor.
În ultimii ani, Republica Moldova a făcut mai mulți pași importanți în domeniul egalității de gen și al prevenirii violenței împotriva femeilor. Printre aceștia se numără ratificarea Convenției de la Istanbul, crearea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, adoptarea programelor naționale în domeniul egalității de gen și prevenirii violenței, precum și ratificarea Convenției OIM nr. 190 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii.
Raportul arată însă că existența legislației și a politicilor nu este suficientă dacă acestea nu sunt susținute de mecanisme funcționale, finanțare adecvată, date relevante și responsabilitate instituțională.
Unde persistă principalele provocări?
Una dintre problemele evidențiate este funcționarea inegală a mecanismelor pentru promovarea egalității de gen. La nivel local, acestea nu sunt încă suficient instituționalizate, iar responsabilitățile privind integrarea perspectivei de gen sunt adesea asumate fără personal dedicat, resurse, instruire sau instrumente standardizate de monitorizare. Raportul atrage atenția și asupra reformei administrației publice locale, care trebuie să integreze explicit funcții și responsabilități în domeniul egalității de gen în noile structuri administrative.
Bugetarea sensibilă la gen rămâne, de asemenea, insuficient instituționalizată. Deși este inclusă în documente strategice, aplicarea sa este fragmentată și în mare parte discreționară, în lipsa unor obligații legale clare și a unui mecanism instituțional funcțional. Raportul subliniază inclusiv necesitatea analizării modului în care cheltuielile publice răspund nevoilor diferite ale femeilor și bărbaților, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități.
Unele femei continuă să se confrunte cu bariere multiple
O parte importantă a raportului este dedicată femeilor și fetelor care se confruntă cu forme multiple și intersectate de discriminare.
Este vorba, între altele, despre femeile cu dizabilități, femeile rome, femeile din mediul rural și din regiunea transnistreană, femeile migrante și refugiate, femeile implicate în sex work, femeile care consumă droguri, femeile din comunitatea LGBTI, femeile private de libertate și femeile în etate. Pentru multe dintre acestea, discriminarea de gen se suprapune cu sărăcia, dizabilitatea, etnia, vârsta, statutul juridic, izolarea geografică sau stigmatizarea.
Raportul evidențiază bariere persistente în accesul la servicii medicale, protecție socială, locuință, educație, ocuparea forței de muncă, servicii pentru supraviețuitoarele violenței, asistență juridică și justiție.
Participarea politică a femeilor: progrese, dar și noi riscuri
Cotele de gen au contribuit la creșterea reprezentării femeilor în administrația publică locală. După alegerile locale din 2023, femeile reprezentau 47,2% dintre consilierii locali și 45,3% dintre consilierii raionali și municipali. În același timp, femeile ocupau doar 24% dintre funcțiile de primar.
Raportul atrage însă atenția asupra persistenței violenței și sexismului în politică. Un studiu din 2025 arată că opt din zece candidate au trecut printr-o formă de violență în perioada electorală. Monitorizarea realizată de Platforma pentru Egalitate de Gen în campania parlamentară din 2025 a identificat forme de discurs sau comportament sexist în 2.253 dintre cele 11.711 postări analizate, iar aproximativ 70% dintre cazurile documentate au vizat femeile.
O atenție aparte este acordată și reformei administrației publice locale. Reducerea numărului de primării și mandate locale poate influența reprezentarea femeilor, motiv pentru care raportul recomandă evaluarea impactului de gen al reformei și introducerea unor măsuri care să prevină regresul.
Violența împotriva femeilor: cadrul instituțional s-a consolidat, accesul la servicii rămâne inegal
Crearea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie reprezintă un progres important. Cu toate acestea, eficiența intervenției depinde de resurse suficiente, coordonare instituțională și disponibilitatea serviciilor specializate la nivel local.
Raportul constată că organizațiile societății civile continuă să acopere lacune esențiale în oferirea serviciilor medicale, psihologice, sociale și juridice, iar accesul la servicii specializate și de lungă durată este încă inegal și dependent în mare măsură de finanțarea donatorilor. Sunt abordate, de asemenea, hărțuirea sexuală la locul de muncă, violența digitală împotriva femeilor și necesitatea unei abordări mai integrate a traficului de persoane și a violenței bazate pe gen. Shadow report CEDAW 2026 PGE(6)…
Drepturile sexuale și reproductive: accesul universal nu este încă asigurat
Raportul atrage atenția asupra sarcinilor în adolescență, accesului limitat la contracepție modernă și educației sexuale comprehensive insuficient dezvoltate.
În prezent, contraceptivele gratuite sunt disponibile doar pentru 12 categorii considerate vulnerabile, iar serviciile de avort la cerere nu sunt acoperite de asigurarea obligatorie de asistență medicală. Totodată, accesul la avort medicamentos prin telemedicină este restricționat la situații de criză.
Raportul recomandă trecerea de la o abordare bazată pe categorii vulnerabile la acces universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, finanțarea contraceptivelor și a serviciilor de avort prin CNAM și instituționalizarea educației sexuale comprehensive bazate pe dovezi.
De la angajamente la implementare
Mesajul central al raportului este clar: Republica Moldova dispune de tot mai multe instrumente legislative și de politici în domeniul egalității de gen, însă progresul real depinde de modul în care acestea sunt aplicate în viața de zi cu zi.
Este nevoie de finanțare adecvată, mecanisme de monitorizare și responsabilizare, date dezagregate, servicii accesibile în toate regiunile țării și participarea reală a organizațiilor pentru drepturile femeilor în elaborarea și monitorizarea politicilor publice. Aceasta este și una dintre concluziile generale ale raportului: angajamentele juridice ale Republicii Moldova au avansat mai repede decât implementarea lor.
Raportul integral poate fi consultat AICI.
Raportul a fost elaborat de Platforma pentru Egalitate de Gen, cu contribuția organizațiilor membre, experților și activistelor/activiștilor din cadrul Platformei. PEG este o rețea informală care reunește 48 de organizații ale societății civile și activiste/activiști și promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen în Republica Moldova.
Comentarii sunt blocate.