Prezentul studiu a demonstrat că lipsa unui echilibru între viața profesională și viața de familie, de îngrijire a copiilor și a responsabilităților casnice, care sunt distribuite inechitabil între femei și bărbați au implicații economice asupra ciclului de viață.

În Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Prin urmare, femeile sunt dependente economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie.

Stereotipurile de gen potrivit cărora grija de copil/copii este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determină, în mare măsură, gradul de participare a femeilor pe piața forței de muncă. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste.

Decalajul de gen în dependența economică este determinat de diferența de gen în veniturile din muncă. La femei ponderea veniturilor din muncă în totalul acestora este mai scăzută decât cea a bărbaților, constituind 43,8%. Indicatorul per capita nominal la femei constituie 71,5% în raport cu cel al bărbaților, iar venitul din salariu – 74,4%. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.

Disparitățile de gen pe piața forței de muncă prezintă cauza principală a decalajului în independența economică a bărbaților și femeilor. Femeile se caracterizează cu o rată de ocupare mai scăzută decât bărbații. Existența copiilor mici duce la scăderea semnificativă a acestui indicator. În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil este de 76,2%, pe când cea a femeilor − de 41%, decalajul constituind 35,1 p.p. În mediul rural, decalajul dintre bărbați și femei este mai scăzut, constituind 23,1 p.p., rata de ocupare a bărbaților − 62,5%, iar cea a femeilor − 39,4%.

Se constată discriminarea salarială a femeilor. În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt caracteristice pentru domeniul activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%). Femeile predomină în activități economice cu nivel de salarizare scăzut (segregarea pe domenii de activitate), precum sănătate și asistența socială, învățământ, activități de cazare și alimentație publică, servicii. Programul de muncă incomplet, specific pentru forța de muncă feminină, de asemenea, determină salarizarea mai scăzută. Din cauza orelor de muncă reduse (până la 40 de ore), 23,6% dintre bărbați și 39,0% dintre femei ocupate au avut salarii mai mici,.

Câștigurile scăzute din muncă ale femeilor se explică și prin ponderea înaltă a acestora în categoria populației inactive – 57,3% în anul 2019. În numărul total al populației inactive 163,4 mii (13,0%) prezintă persoanele casnice, printre care 95,7% sunt femei. Insuficiența serviciilor de educație ante- preșcolară și preșcolară, precum și oportunități reduse de angajare, în special în mediul rural, forțează femeile cu copii mici să rămână cu statul de casnică.

Analiza consumului total demonstrează diferențe mici în profil de gen. Calculat ca raportul femei/bărbați, acesta constituie 1,13. O discrepanță de gen în consum apare în intervalul de vârstă 18-30 de ani în favoarea femeilor, datorită cheltuielilor mai mari pentru educație ca rezultat al unui nivel mai înalt de înrolare a femeilor în pregătirea profesională. Apoi un decalaj de gen apare după vârsta de 45 de ani, ca urmare a creșterii cheltuielilor publice și private pentru sănătate.

Datorită ratelor mai mari de ocupare și veniturilor mai mari din muncă, bărbații contribuie mai mult la transferurile publice și finanțează în proporție mai mare necesitățile de consum ale copiilor. Totodată, beneficiile totale sunt considerabil mai mici pentru bărbați, motivul principal fiind decalajul de gen în speranța de viață în favoarea femeilor. Pentru femei, numărul așteptat de ani trăiți după atingerea vârstei de pensionare constituie peste 20 de ani, pe când pentru bărbați – circa 13 ani. Astfel, femeile sunt beneficiare nete de transferuri publice cu aproximativ 11 ani mai mult decât bărbații.

Transferurile în fondul de pensionare ale femeilor și bărbaților (indicator per capita) diferă semnificativ în favoarea femeilor. La bărbații în vârstă de 30-55 de ani acest indicator constituie 11,9% comparativ cu venitul celor economic mai activi (grupul de vârstă 30-49 de ani), pe când la femei – 14,3%. Volumul transferurilor nominale ale bărbaților a constituit 8,064 mld., iar al femeilor – 7,148 mld. Acest fapt se explică prin gradul mai înalt de ocupare a femeilor în sectorul bugetar și efectuarea transferurilor în fondul de pensionare. Bărbații încadrați în aceste vârste practică mai des migrația sezonieră și nu fac defalcări în fondul social, precum și într-o proporție mai mare activează în sectorul economiei tenebre.

Având venituri mai mari, bărbații fac transferuri private mai mari pentru alți membri ai gospodăriei casnice, pe când femeile și copiii sunt cei care recepționează aceste transferuri. Pe parcursul întregii perioade a ciclului de viață femeile evoluează în calitate de beneficiari ai transferurilor private, pe când bărbații sunt principalii donatori ai transferurilor private în special între vârstele de 25 și 55 de ani.

Recomandări de politici pentru reducerea discrepanțelor în deficitul ciclului economic de viață al femeilor și bărbaților:

• combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, în special în domeniul educației și al orientării profesionale;

• promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și viața de familie, încurajarea împărțirii responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor între bărbați și femei;

• eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați prin măsuri de creștere a abilităților profesionale ale femeilor, lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților considerate bărbătești;

• introducerea cotelor de gen, formarea abilităților de conducere și campanii de sensibilizare publică pentru a crește numărul femeilor în funcții de conducere;

• facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului /copiilor;

• extinderea serviciilor ante-preșcolare și preșcolare de calitate, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului.

Sursa: expertgrup.org

Descarcă infografic aici.