În pofida unei campanii relativ calme, climatul hărțuitor fiind net redus, candidații/ele și exponenții partinici și publici necesită și mai multă disciplină în discurs și acțiuni, ori discriminarea femeilor în alegeri, în diverse calități ale lor, rămîne a fi una cu caracter sistemic, partiinic și instituționalizat, în special în privința candidatelor independente, care s-a manifestat prin participarea și desemnarea unui  număr redus a femeilor cadidate.

Astfel, în campania electorală pentru alegerile locale 2019 au fost semnalate cazuri grave de hărțuire sexuală publică a candidatelor la nivel local, în special cazul afișelor denigratoare din Strășeni.

În repetate rînduri, discursurile și  gesturile, inclusiv agresiunea fizică au fost proliferate în forma masculinității toxice atît din partea candidaților, cît și foștilor candidate/ți, comentatori, reprezentanți ai societății civile organizate.

Discursul discriminatoriu și hărțuitor, stigmatizant s-a intensificat cu apropierea datei scrutinului, în special a turului doi, utilizat, de obicei, contra minorităților, grupurilor vulnerabile și invizibile, neacceptate de societate.

Sexismurile și intimidările au fost îndreptate și împotriva exponentelor mass-media, precum moderatoare și jurnaliste.

Pe de altă parte, a fost prezente  insuficiențe și incorectitudini în moderarea dezbaterilor electorale, mai ales lipsa dimensiunii de gen în subiectele abordate, insuficiența taxării derapajelor și discursurilor discriminatorii, de dispreț și ură.

A continuat absența moderării comentariilor licențioase din partea resurselor mass-media, în special electronice față de femeile candidate. În spațiul public se atestă în continuare lipsa utilizării formelor de feminin în raport cu candidadele.

Constatăm, că  din partea tuturor actorilor electorali a fost insuficienț atrasă opinia publică asupra afirmațiilor sexiste, atacurilor, Violenței Asupra Femeilor în Alegeri  din partea reprezentanților instituțiilor de drept, a lipsit un mesaj clar dat societății.

Dar absolut regretabil, imediat după scrutinul alegerilor locale, lupta politică a dus la înlăturarea de la conducere a Guvernului condus de o Prim-ministră cu un număr istoric record de în jur de  60 % femei ministre și investirea unui Guvern cu doar o ministră, a doua femeie fiind membră din oficiu- Bașcana UTA Găgăuziei.

Astfel, nu doar nu  s-au menținut experiențele pozitive anterioare, dar s-a constatat o involuție și un dezechilibru de gen cras în componența noului Guvern, ceea ce constituie  expresia fenomenului VIFA în ultimul său scop – reținerea și înlăturarea femeilor de la pozițiile de conducere, putere și repartizare a resurselor publice.[1]

Raportul privind Violența Impotriva femeilor în Alegeri Locale generale 2019  conține constatările și tendințele principalelor referiri la incidente semnalate în cadrul campaniilor electorale. Monitorizarea violenței împotriva femeilor în alegere a fost realizătă de Platforma pentru Egalitate de Gen cu suportul Fundației Est Europene, în cadrul proiectului Șanse Egale pentru Femei în Alegerile Locale Generale 2019.

Scrie un comentariu