Recomandări relevante din ciclul III: 127.157; în sens larg: 127.166; 127.169
Context
În cadrul celui de-al treilea ciclu al Evaluării Periodice Universale, Republica Moldova a acceptat numeroase recomandări privind egalitatea de gen, inclusiv consolidarea mecanismelor instituționale și integrarea perspectivei de gen în politicile publice (A/HRC/50/13).
Ulterior, Hotărârea Guvernului nr. 203/2023 a reconfirmat rolul Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) în coordonarea politicilor privind egalitatea de gen și în consolidarea capacităților de integrare a perspectivei de gen. În paralel, Hotărârea Guvernului nr. 1/2022 a integrat egalitatea de gen în cadrul Subcomitetului pentru nediscriminare și egalitate de gen al Consiliului Național pentru Drepturile Omului.
În pofida acestor măsuri, există în continuare aspecte care necesită îmbunătățiri. Republica Moldova dispune de un cadru juridic cuprinzător privind mecanismul instituțional pentru egalitatea de gen, instituit prin Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Cu toate acestea, în practică, mecanismul rămâne fragmentat și ineficient.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) are responsabilitatea formală de a coordona politicile privind egalitatea de gen la nivelul structurilor guvernamentale, însă nu dispune de suficientă autoritate și de pârghii de aplicare pentru a asigura implementarea eficientă a acestora de către alte ministere și instituții publice.
Totodată, Comisia guvernamentală pentru egalitate între femei și bărbați – organismul central de coordonare politică instituit prin lege – practic a încetat să funcționeze, ceea ce a diminuat semnificativ coordonarea și responsabilitatea la nivel înalt.
În plus, integrarea egalității de gen într-un subcomitet mai larg pentru drepturile omului riscă să reducă autonomia, vizibilitatea și influența asupra politicilor a mecanismului dedicat egalității de gen, instituit prin Legea nr. 5/2006.
În cele din urmă, unitățile de gen și punctele focale continuă să îndeplinească atribuțiile privind egalitatea de gen ca responsabilități suplimentare, și nu în cadrul unor funcții dedicate. Acest fapt limitează capacitatea instituțională și responsabilitatea, iar coordonarea dintre instituțiile relevante rămâne inconsecventă.
Având în vedere aceste provocări persistente, recomandările din ciclul III al UPR au fost implementate doar parțial.
Întrebări-cheie
- Cum asigură Guvernul faptul că reforma în curs a cadrului instituțional național în domeniul drepturilor omului respectă Legea nr. 5/2006 și păstrează mandatul juridic independent al mecanismului național pentru egalitatea de gen?
- Ce măsuri concrete vor fi întreprinse pentru consolidarea autorității instituționale și a capacității de coordonare a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, astfel încât integrarea efectivă a perspectivei de gen să fie asigurată în toate ministerele și autoritățile publice?
Recomandări
- Reactivarea Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați sau instituirea unui organism echivalent de coordonare la nivel înalt, cu un mandat juridic clar, în conformitate cu Legea nr. 5/2006 și recomandările Comitetului CEDAW.
- Asigurarea faptului că reformele instituționale păstrează statutul juridic distinct și mandatul mecanismului național pentru egalitatea de gen, evitând integrarea acestuia în structuri mai largi pentru drepturile omului în lipsa modificărilor legislative corespunzătoare.
- Consolidarea autorității și a mandatului de coordonare al MMPS, prin instituirea unor mecanisme juridice și instituționale adecvate pentru supravegherea integrării perspectivei de gen la nivelul tuturor autorităților publice.
- Instituționalizarea unor mecanisme regulate de coordonare și raportare între MMPS, ministerele de resort, autoritățile publice locale, instituțiile independente și societatea civilă, pentru a asigura implementarea coerentă și monitorizarea politicilor privind egalitatea de gen.


Comentarii sunt blocate.