APEL PUBLIC I COTA ZERO A TVA PENTRU PRODUSELE DE IGIENĂ MENSTRUALĂ

Către Guvernul Republicii Moldova,
Ministerului Finanțelor și Parlamentului Republicii Moldova,
în procesul de definitivare a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027

Salutăm decizia Guvernului de a renunța la majorarea TVA pentru produsele de igienă și solicităm ca pasul următor să fie cota zero. La 5 septembrie 2026, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că trecerea acestor produse la cota standard a fost o decizie greșită, care se corectează, iar produsele de igienă vor rămâne la cota redusă de TVA[1]; anterior, ministra Finanțelor a comunicat că propunerile privind regimul TVA pentru aceste produse vor fi reexaminate[2]. Apreciem deschiderea de a recunoaște public eroarea și rapiditatea reacției. Organizațiile semnatare consideră însă că revenirea la cota de 8% readuce doar situația de dinaintea proiectului și nu răspunde problemei de fond, aceea a accesului femeilor și fetelor cu venituri mici la produse fără de care nu pot merge la școală, la muncă și în spațiul public.

Episodul a arătat cât de fragil este regimul actual: cota redusă a dispărut fără să fie numită, iar corectarea a venit din presiunea publică, nu din procedură. Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027 expune articolul 96 din Codul fiscal într-o redacție nouă, iar prevederile nepreluate în textul propus și-ar fi încetat efectele la 1 ianuarie 2027, fără o normă expresă de abrogare și fără vreo mențiune în dosarul consultării[3]. Cota redusă pentru produsele menstruale, aflată în vigoare din anul 2024 în temeiul art. 96 lit. b) din Codul fiscal[4], a fost adoptată de Parlament prin Legea nr. 212/2023, după ani de eforturi ale societății civile, ale partenerilor de dezvoltare și ale deputatelor care au promovat-o[5]. A fost suficientă o restructurare tehnică pentru ca ea să dispară. Un regim stabil cere o soluție vizibilă în lege, nu o liniuță într-o enumerare de coduri tarifare.

Menținerea cotei de 8% nu schimbă realitatea de la raft, într-o țară unde o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute. În 2025 rata sărăciei absolute în mediul rural a fost de 40,0%, față de 21,1% în mediul urban, iar în regiunea Sud de 46,5%. Pragul sărăciei absolute a fost de 3.764,4 lei lunar pe persoană, iar cel al sărăciei extreme de 3.035,7 lei. Rata riscului de sărăcie, a fost de 32,9% în sate față de 9,8% în orașe.[6] Salariul mediu al bărbaților este cu 15,6% mai mare decât cel al femeilor, iar 20,3% dintre femei se află în afara forței de muncă din cauza responsabilităților de îngrijire, ceea ce se reflectă apoi în pensii mai mici[7]. Familiile monoparentale, formate în majoritate din mame cu copii, reprezintă 10,5% din gospodăriile cu copii și depind de prestații sociale în proporție de 24,7%[8]. Populația feminină este de 1 262,8 mii persoane[9], iar la un preț de circa 3 lei unitatea și un consum de aproximativ 300 de unități pe an, o femeie cheltuiește în jur de 900 de lei anual, sumă care se dublează sau se triplează într-o gospodărie cu fiice adolescente[10]. Pentru aceste familii, produsele de igienă menstruală concurează lunar cu alimentele.

Costul acestei taxe se măsoară în zile de școală pierdute și în soluții improvizate care pun în pericol sănătatea fetelor. Chestionarea a 558 de eleve, realizată de UNFPA în cadrul Programului „Școala EduLIFE”, arată că fetele din familii cu venituri mici folosesc vată, tifon, șervețele, șosete sau lenjerie de pat în locul absorbantelor, iar în instituțiile-pilot ponderea elevelor care lipseau de la ore în perioada menstruației a scăzut de la 55,2% la 12,5% în trei luni de la instalarea dispenserelor[11]. Statul a recunoscut deja caracterul de primă necesitate al acestor produse, procurându-le din bugetul de stat pentru 204 instituții și peste 31 000 de eleve[12]. Prin urmare, discuția nu mai este dacă aceste produse sunt esențiale, ci de ce continuă să fie impozitate ca și cum nu ar fi.

Cota zero este permisă expres de dreptul Uniunii Europene și este deja aplicată de state membre, astfel încât solicitarea noastră nu creează niciun obstacol în procesul de armonizare. Anexa III pct. 3 la Directiva 2006/112/CE, în redacția dată de Directiva (UE) 2022/542, include produsele de igienă feminină și de igienă absorbantă printre bunurile cărora li se pot aplica cote reduse, iar art. 98 alin. (2) permite pentru această categorie cote sub 5% și scutiri cu drept de deducere[13]. Irlanda, Cipru și Malta aplică 0%, Luxemburg 3%, Spania 4%, Franța 5,5%, Germania 7%[14]. Accesul la igienă menstruală este recunoscut drept chestiune de drepturi ale omului prin Rezoluția 47/4 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și este protejat de art. 12 din Convenția CEDAW, precum și de art. 16, art. 35, art. 36 și art. 47 alin. (1) din Constituție[15].

Cota zero produce efect real doar dacă este însoțită de eliminarea taxei vamale de import și de includerea produselor în lista mărfurilor social importante. Pentru pozițiile de la 9619, taxa vamală de import este astăzi de 11%[16], astfel încât sarcina fiscală cumulată asupra valorii în vamă depășește 30%. Fără eliminarea acestei taxe și fără limitarea adaosului comercial, o reducere de TVA riscă să fie absorbită în lanțul de distribuție.

Statul asigură deja aceste produse din bugetul de stat, în temeiul unor obligații normative, și își plătește sieși TVA pentru ele. Prin alocările bugetare ale Ministerului Educației și Cercetării, peste 31 000 de eleve din 204 școli primesc absorbante procurate din bugetul de stat.[17] Prin Hotărârea Guvernului nr. 228/2024, instituțiile penitenciare sunt obligate să asigure fiecărei femei deținute 120 de absorbante pe an, iar copiilor de până la 2 ani aflați cu mamele lor în detenție 600 până la 700 de scutece, obligație care privea 254 de femei condamnate la 1 octombrie 2024[18]. Prin Hotărârea Guvernului nr. 520/2006, instituțiile sociale, azile și centre de plasament, sunt obligate să asigure persoanelor cazate produse igienico-sanitare în limita normelor de cheltuieli indexate anual[19]. Aceste achiziții costă statul zeci de milioane de lei pe an, iar o parte din această sumă este TVA pe care bugetul și o plătește sieși. Cota zero și eliminarea taxei vamale ar reduce costul achizițiilor publice și ar permite instituțiilor să asigure, din aceleași alocații, mai multe produse de igienă pentru eleve, deținute și persoanele din instituțiile sociale.

Solicităm totodată clarificarea regimului prezervativelor și al consumabilelor medicale, care nu au fost menționate în anunțul Guvernului. Din lista în vigoare a bunurilor impozitate cu 8% proiectul a omis și pozițiile 4014 (prezervative și alte articole de igienă din cauciuc), 401512000 (mănuși de uz medical, chirurgical sau stomatologic), 481890100 (articole din hârtie de uz medical sau igienic) și 370790. Prezervativele sunt singurul mijloc care previne simultan sarcinile nedorite și infecțiile cu transmitere sexuală, iar proiectul menținea cota de 8% pentru preparatele contraceptive hormonale de la poziția 3006 60 000, ceea ce ar fi creat o diferență de tratament fără justificare de sănătate publică. Cerem ca aceste poziții să fie reintroduse expres în text.

Ce solicităm

Semnatari

Apelul rămâne deschis pentru semnare. Organizațiile care doresc să se alăture pot completa rubricile de mai jos.

1. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
2. A.O. Coaliția Națională ”Viața fără Violență”
3. Promo-LEX
4. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD)
5. Manciu Aliona
6. AO YOUTH WAVE
7. Elena Burlacu
8. Uncu Evelina
9. Clinica Juridica din Balti
10. Keystone Moldova 
11. Suntparinte.md
12. Laolaltă AO
13. AO Generatia Mea
14. AO „Pas cu Pas regiunea Sud”     
15. Olga Nicolenco 
16. Genderdoc-M
17. AO Justerra
18. A.O “Biaz Gul” 
19. AO Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
20. A.O. “Femei pentru Femei”
21. A.O. EcoContact
22. A.O. Resonance
23. Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova
24. A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară 
25. Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova
26. Centrul de Instruire și Dezvoltare Personală ANIMA
27. Asociația Obștească Unda Verde
28. Grupul de Inițiative Feministe din Moldova
29. Institutul pentru Guvernare și Politici Avansate
30. Centrul de Proiecte Culturale Arta Azi A.O.
31. Elena Rățoi 
32. Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”
33. Comunități Active pentru Democrație Participativă
34. Asociația Obștească Afina
35. Partidul Verde Ecologist Moldova 
36. A.O. “Stimul”
37. Diana Guja
38. Punctul G Media
39. Xenia Martînov
40. Clubul Politic al Femeilor 50/50
41. Tatiana Corcebaș-Onica
42. Țurcanu Ludmila
43. A.O. Femeile în Dezvoltarea Durabilă a Moldovei 
44. Cristina Sîrbu
45. A.O. Invento
46. Gîrștega Valeria
47. Asociația Obștească „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”
48. Ecaterina Țăruș
49. Țugui Snejana 
50. Slabojanin Ivan
51. Mhitarean Elena
52. Gutu Alina
53. Gutu Tamara
54. Negrea Ana
55. Olga Bîtcă 
56. Platforma Femeilor Rome ROMNI 
57. Asociația Obștească “Interacțiune”
58. Asociația Obștească “Parteneriat: femeii, copii, varstnici”
59. Dubalaru Gabriela
60. Dubalaru Daniela
61. Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, LL.M                
62. Rotari Victoria
63. Moldovanu Mihai 
64. Karl Luganov
65. Parnăo Denis
66. Virschi Cristina
67. Asociația Femeilor Rome din Republica Moldova 
68. Lilia Duca
69. Andrei Brighidin
70. Ciobanu Victor
71. Centrul Raional de Tineret Hîncești 
72. Elena Rațoi
73. Anastasia Raicu
74. Natalia Pavalachi
75. Natalia Rezneac
76. Nicoleta Hriplivîi
77. Juc Diana
78. Mihaela Sîrb
79. A.O. Institutum Virtutes Civilis 
80. A.O. ,,Angelus Soroca”
81. A.O “Centrul de Instruire în Domeniul Sănătății Reproductive”
82. A.O. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
83. POSTOLACHE ALINA 
84. A.O.  Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
85. A.O. „Primăvara care ne unește”
86. P.P. „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”
87. Arina Spătaru
88. Asociația Împotriva Violenței în Familie ”Casa Mărioarei”
89. Cociorvă Aliona
90. Cristina Rus
91. Gherman Kai
92. Gavrileț Alexandra
93. Adelina Zlotea
94. Grosu Danil
95. Georgescu Ana
96. Daniela Mihalachi
97. Andrei Vatav
98. A.O. Centrul Educațional PRO DIDACTICA
99. A.O. „Sud-Est Media”
100. Gîscă Mihaela
101. A.O. Perspectiva
102. A.O. Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI
103. Corobca Mirela
104. Pîslari Cristina
105. Marta Sterpu
106. Pîslari Claudia
107. A.O .Sănătate pentru Tineri
108. Dr. Galina Lesco
109. Tatiana Plamadeala
110. Bezverhneaia Marina
111. Caracaci Tatiana
112. Simboteanu Alexandra
113. Aina Idrisova
114. Turcuman Olga
115. AO “Din Dragoste”
116. Corduneanu Olga
117. Daniela Gurschi
118. Serdiuc Ana-Maria
119. Ludmila Ciocan
120. Cristina Comanici
121. Alina Comanici
122. Mariana Comanici
123. Cojocari Victoria
124. A.O. Fondul Ana
125. Mariana Burlacu
126. Veronica Sirbu
127. AO “Alianța pentru Sănătate Publică”
128. A.O. Centrul de Politici și Reforme
129. Andriana Zaslaveț
130. Platforma pentru Egalitate de Gen
131. Mariana Dobrovolschi
132. Alina Babîleva 
133. AO “GENDER-CENTRU”
134. Voitenco Evelina
135. Rîcă Denisa Teodora
136. Teodora Panuş
137. Bînzari Nicoleta
138. Dascenco Alina
139. Cristina Rus 
140. Martîniuc Vadim
141. Ana Drobot
142. Iordachi Veronica 
143. Zagareanu Adriana
144. Maria Stambol

Semnează apelul aici:
https://docs.google.com/document/d/1PJFWp8x6PitG6-vabIWME4mgibU_wV-eMiW8nBRm9U8/edit?tab=t.0

[1]Declarația prim-ministrului Vasile Tofan din 5 septembrie 2026: https://realitatea.md/produsele-de-igiena-pentru-femei-nu-vor-fi-taxate-cu-tva-de-20-tofan-a-fost-o-decizie-gresita/

[2]Anunțul ministrei Finanțelor, Victoria Belous, privind reexaminarea regimului TVA pentru produsele de igienă, 5 septembrie 2026: https://newsmaker.md/ro/cota-de-tva-pentru-produsele-de-igien%C4%83-feminin%C4%83-nu-va-cre%C8%99te-ministra-finan%C8%9Belor-anun%C8%9B%C4%83-reexaminarea-ini%C8%9Biativei-dup%C4%83-criticile-din-spa%C8%9Biul-public

[3]Dosarul proiectului și consultarea publică repetată (6-21 august 2026), nr. unic 2108, ID Particip 16066: https://particip.gov.md/ro/document/stages/proiectul-de-lege-privind-modificarea-unor-acte-normative-privind-simplificarea-legislatiei-fiscale/16066

[4]Serviciul Fiscal de Stat, Baza generalizată a practicii fiscale, poziția 28.17.1, care reproduce art. 96 din Codul fiscal în redacția în vigoare: https://www.sfs.md/ro/intrebare-baza-de-date-generalizare/9

[5]Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2024),în vigoare de la 1 ianuarie 2024. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=152578&lang=ro#

[6]Biroul Național de Statistică, Măsurarea sărăciei în Republica Moldova în anul 2025, 29 mai 2026, https://statistica.gov.md/ro/masurarea-saraciei-in-republica-moldova-in-anul-2025-10102_62467.html.

[7]„Drepturile omului sunt un criteriu european. Manifest al societății civile privind garantarea drepturilor femeilor și a grupurilor vulnerabile ca fundament al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova”, 2026; https://progen.md/drepturile-omului-sunt-un-criteriu-european-manifest-al-societatii-civile-privind-garantarea-drepturilor-femeilor-si-ale-grupurilor-vulnerabile-ca-fundament-al-procesului-de-integrare-europeana-a-rep/

[8]Biroul Național de Statistică, „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii”, ediția pentru anul 2024: https://statistica.gov.md/ro/analiza-saraciei-monetare-si-a-bunastarii-gospodariilor-cu-copii-9674_59479.html

[9]Biroul Național de Statistică, „Numărul populației cu reședință obișnuită pe sexe, grupe de vârstă și în profil teritorial la 1 ianuarie 2026”, date preliminare: https://statistica.gov.md/ro/numarul-populatiei-cu-resedinta-obisnuita-pe-sexe-grupe-de-9578_62481.html

[10]Prețuri de raft practicate în comerțul din Republica Moldova în septembrie 2026 (de exemplu, un pachet de 20 de absorbante la 60,80 lei, adică 3,04 lei unitatea).

[11]UNFPA Moldova, „Elevele din 164 de școli din întreaga țară au acces gratuit la absorbante chiar în instituție”, 27 decembrie 2024: https://moldova.unfpa.org/ro/news/elevele-din-164-de-%C8%99coli-din-%C3%AEntreaga-%C8%9Bar%C4%83-au-acces-gratuit-la-absorbante-chiar-%C3%AEn-institu%C8%9Bie

[12]Ministerul Educației și Cercetării, comunicat din mai 2026 privind extinderea Programului „Școala EduLIFE” la 204 instituții și peste 31 000 de eleve, cu absorbante procurate din bugetul de stat.

[13]Directiva (UE) 2022/542 a Consiliului din 5 aprilie 2022; anexa III pct. 3 și art. 98 alin. (2) din Directiva 2006/112/CE, în redacția modificată: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32022L0542

[14]Cotele aplicate produselor de igienă feminină în statele membre, potrivit bazei de date „Taxes in Europe” a Comisiei Europene.

[15]Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Rezoluția 47/4 din 12 iulie 2021, A/HRC/RES/47/4; Convenția CEDAW, art. 12, la care Republica Moldova este parte din anul 1994; Constituția Republicii Moldova, art. 16, art. 35, art. 36 și art. 47 alin. (1).

[16]Legea nr. 172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, anexă, poziția 9619, unde taxa vamală de import este stabilită la 11%. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=155072&lang=ro#

[17] https://www.edu.gov.md/ro/content/programul-scoala-edulife-se-extinde-absorbante-gratuite-pentru-eleve-204-scoli-din-tara

[18]Hotărârea Guvernului nr. 228/2024 privind aprobarea Normelor minime de hrană, de substituire a produselor alimentare și asigurare cu obiecte de igienă de primă necesitate a persoanelor aflate în instituțiile penitenciare, anexa nr. 2, pct. 15: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=142910&lang=ro

[19]Hotărârea Guvernului nr. 520/2006 privind aprobarea Normelor de cheltuieli în bani pentru întreținerea persoanelor cazate în instituțiile sociale, pct. 1 și anexa, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=153670&lang=ro#