Ciclul IV UPR: Situația femeilor cu dizabilități în Republica Moldova

Recomandări relevante din ciclul III: 127.190; 127.191; 127.193; 127.157

Context

Legislația națională nu conține definiții explicite pentru noțiunile de „grup subreprezentat” și „vulnerabilități multiple”. Această omisiune limitează reglementarea eficientă și sprijinul holistic acordat persoanelor care se confruntă cu vulnerabilități multiple și intersecționale.

Un progres îl reprezintă noul proiect al Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2026–2030, care integrează într-o măsură mai mare perspectiva egalității de gen comparativ cu programul anterior.
Totodată, femeile cu dizabilități se confruntă cu bariere în accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv servicii inaccesibile, nevoi nesatisfăcute de planificare familială și protecție juridică insuficientă împotriva sterilizării și avortului forțat.
Femeile cu dizabilități întâmpină, de asemenea, dificultăți în accesarea unui loc de muncă și a oportunităților de obținere a veniturilor, din cauza accesului limitat la resurse, educație și servicii accesibile.
Acestea sunt frecvent expuse diferitelor forme de violență, inclusiv abuzului psihologic sau emoțional, precum și violenței fizice, economice, spirituale și sexuale.
O problemă esențială este faptul că femeile cu dizabilități se confruntă cu bariere semnificative atunci când încearcă să solicite ajutor. Mai multe femei au indicat că dizabilitatea le-a limitat posibilitatea de a face acest lucru din cauza barierelor fizice, sociale și informaționale. În mod particular, femeile cu dizabilități intelectuale se pot confrunta cu dificultăți semnificative în prevenirea și combaterea abuzului.
Autoritățile statului nu au monitorizat întotdeauna în mod adecvat aceste situații, iar răspunsul sistemului de justiție nu este întotdeauna corespunzător. Aceste deficiențe evidențiază necesitatea unor reforme sistemice și a unor servicii de sprijin dedicate persoanelor cu dizabilități, inclusiv adăposturi accesibile și asistență juridică adaptată nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Întrebări-cheie

• Ce modificări legislative concrete și ce măsuri de implementare va adopta Guvernul pentru a recunoaște și aborda discriminarea intersecțională și multiplă împotriva femeilor cu dizabilități în domeniile egalității, dizabilității, sănătății, ocupării forței de muncă, participării politice și prevenirii și combaterii violenței în bază de gen?
• Ce măsuri, termene și buget dedicat va stabili Guvernul pentru a asigura că femeile cu dizabilități care se confruntă cu violență au acces la adăposturi incluzive și accesibile, mecanisme de raportare, asistență juridică, servicii de sănătate, sprijin psihologic și justiție, inclusiv femeile cu dizabilități intelectuale și psihosociale și cele care locuiesc în instituții rezidențiale?

Recomandări

• Modificarea Legii nr. 5/2006 și a Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, astfel încât acestea să recunoască explicit discriminarea intersecțională și multiplă, inclusiv prin definirea noțiunilor de „grupuri subreprezentate”, „grupuri dezavantajate” și „vulnerabilități multiple sau intersecționale”.
• Garantarea unor servicii de sănătate sexuală și reproductivă accesibile, abordabile financiar și nediscriminatorii pentru femeile și fetele cu dizabilități.
• Interzicerea explicită în legislația națională a sterilizării forțate și a avortului forțat și instituirea unor garanții eficiente pentru asigurarea consimțământului liber, prealabil și informat al femeilor și fetelor cu dizabilități în toate deciziile privind sănătatea sexuală și reproductivă.
• Adoptarea și finanțarea adecvată a unui răspuns național cuprinzător la violența împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități, care să includă adăposturi accesibile, servicii de criză, asistență juridică, sprijin psihologic, asistență personală, mecanisme de sprijin în luarea deciziilor și mecanisme accesibile de raportare.