Platforma pentru Egalitate de Gen, cunoscută pentru angajamentul său față de promovarea egalității și incluziunii, a publicat rezultatele unei monitorizări extinse asupra discursului și comportamentului sexist din campania electorală prezidențială 2024 din Republica Moldova. Analiza, desfășurată atât în mass-media tradițională, cât și în mediul online, oferă o imagine detaliată a provocărilor întâmpinate într-un context electoral marcat de discriminare și stereotipuri de gen.
Monitorizarea a acoperit 23 de dezbateri televizate, 33 de emisiuni electorale și numeroase materiale de campanie, precum programele electorale, evenimentele de lansare a campaniilor și spoturile publicitare. Printre instituțiile media incluse în analiză s-au numărat Moldova 1, Pro TV, N4 și TVC 21, alături de conținuturile distribuite de candidați și candidate pe paginile lor de socializare.
Au fost identificate 70 de cazuri de limbaj sexist, dintre care 61 sunt atribuite bărbaților și 9 femeilor. În plus, au fost înregistrate două cazuri de comportament sexist, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a preveni perpetuarea acestui tip de discurs.
Autorii discursurilor sexiste în campania prezidențială 2024, conform clasificării, sunt în majoritate candidați și reprezentanții acestora. Renato Usatîi a fost responsabil pentru 28 de cazuri, urmat de Vasile Tarlev cu 4, Alexandr Stoianoglo cu 3, Natalia Morari cu 2, și Ion Chicu și Andrei Năstase cu câte 1 caz fiecare. Este important de menționat că acest clasament se referă doar la cazurile de atacuri directe identificate, fără a include utilizarea funcțiilor și numelor generice doar la masculin, care și ele contribuie la perpetuarea stereotipurilor de gen.
Analiza detaliată a discursului sexist scoate în evidență diversele manifestări ale acestui fenomen, manifestări care reprezintă forme ale Violenței Împotriva Femeilor în Alegeri. Printre acestea se numără utilizarea preponderentă a formelor masculine (26 de cazuri), folosirea calificativelor care întăresc stereotipurile de gen (10 cazuri) – de exemplu: „Domnul Stoianoglo este un statalist, un familist…” sau „Pentru a salva feroviarii care astăzi nu pot să crească în 3-4 luni cum, spre exemplu, o croitoreasă, este nevoie de foarte mulți bani și peste patru ani în sus.”
Au fost identificate, de asemenea, referiri stereotipice la vestimentație, aspect corporal și privilegierea indicilor de aparență fizică și/sau de statut marital (7 cazuri). Un exemplu elocvent este afirmația: „Republica Moldova nu are nevoie de un președinte care arată că zboară cu economic class. Eu înțeleg că doamna Sandu îi mărunțică și încape și în детское сиденье, dar astăzi oamenii așteaptă rezultate.”
Un alt tip de manifestare identificată a fost fenomenul de slut-shaming, prezent în 6 cazuri. Exemplele includ: „В принципе президенту хватает полномочий для всего … только яиц не хватает, к сожалению.”
Au fost documentate și expresii ofensatoare, precum „Pe mine foarte tare mă enervează, scuzați, Dl Gonta, de limbaj mai puțin poetic, când curvele se dau virgine.”
De asemenea, s-au înregistrat 5 cazuri de glume și aluzii cu tentă sexuală, cum ar fi: „Voi înțelegeți că în tren, până ajungi de la Ocnița la Chișinău, poți să faci cunoștință cu o fată, ea poate să reușească să rămână însărcinată, să te căsătorești, să faci cumetria și trenul încă nu va ajunge.” sau „Acum invit în fața Dvs. o altă colegă, …la 21 de ani nu doar o devenit primar, dar făcând oleacă de dictatură o pus mâna pe primarul din raionul Râșcani și s-o măritat cu dânsul.”
Țintele discursurilor sexiste au fost, în majoritatea cazurilor, candidata independentă Maia Sandu, vizată în 37,7% dintre atacuri. Alte 34,8% au fost îndreptate asupra temelor sociale, 8,7% au vizat jurnaliști și jurnaliste, iar 18,8% au fost îndreptate către alți candidați și candidate.
Aceste constatări subliniază impactul devastator al sexismului asupra procesului democratic. Atacurile de acest tip nu doar că descurajează participarea femeilor în politică, dar creează și un mediu ostil pentru toate grupurile vizate. Ele afectează încrederea publicului și reduc calitatea discursului electoral.
Platforma pentru Egalitate de Gen face un apel urgent către toți actorii implicați – politicieni, mass-media și publicul larg – să adopte măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea discursului sexist. Este esențial ca dezbaterile electorale să fie centrate pe soluții și politici, promovând un climat bazat pe respect reciproc, incluziune și egalitate de șanse.
Acest raport a fost realizat de Gender-Centru în parteneriat cu Clubul Politic 50/50 sub egida Platformei pentru Egalitate de Gen, cu sprijinul oferit de UN Women Moldova. Documentul complet este disponibil pentru consultare publică, servind drept punct de plecare pentru inițiative viitoare care să construiască un spațiu electoral corect și echitabil, în care fiecare cetățean și cetățeancă să se simtă respectat/ă și reprezentat/ă.
Raportul poate fi consultat aici.
Pentru mai multe detalii contactați:
Inga Stegarescu
Comunicatoare în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen
069269684
Comentarii sunt blocate.