Ziua de 8 martie face loc pentru multe discuții și dezbateri în societate. Acest subiect a fost discutat pe larg în rețelele de socializare, dar și la TV.
De 8 martie, Cornelia Călin, preşedinta Platformei pentru Egalitate de Gen, Ecaterina Mardarovici, directoare executivă la Clubul Politic al Femeilor 50/50 și Alina Cebotari, activistă, membră a Platformei pentru Egalitate de Gen, au fost invitate la emisiunea TV „Punctul pe AZi”, unde, împreună cu moderatoarea Ileana Pîrgaru au discutat despre violenţa împotriva femeilor, egalitatea de șanse și abilitarea femeilor în politică.
Mai jos, vă povestim pe scurt, ideile principale discutate în cadrul emisiunii TV.
„Stereotipurie încă influențează asupra deciziilor și participării femeilor în viața politică. Aceste stereotipuri sunt prezente și în Moldova. La noi încă se perpetuază ideile precum că politica este doar pentru bărbați. Dar politica este o activitate ca și oricare alta. O fac mai buna sau mai rea oamenii care o profesează” a povestit doamna Catinca Mardarovici.
Legat de campania electorală de anul trecut și participarea femeilorîn politică, Alina Cebotari a menționat că „…femeile candidate la funcția de președinte a Republicii Moldova s-au confruntat cu niște dificultăți majore comparativ cu bărbații pentru că, din păcate, candidații la această funcție au încercat să folosească acele stereotipuri precum femeia este cea care trebuie să stea acasă, la cratiță și să îngrijească de copii și nu în ultimul rând, să se gândească la carieră și faptul că femeia nu poate să conducă. Asta a influențat foarte mult societatea și continuă să o influențeze și, din păcate, în Moldova există percepția referitor la rolul femeii în societate și la funcțiile de conducere. Cred că femeile care au participat în acea cursă electorală au avut o povară adăugătoare pentru că ele au fost nevoite să demonstreze și să combată aceste stereotipuri, să demonstreze că ele, fiind femei pot ocupa aceste funcții.”
„Dna. Maia Sandu a demonstrat că poți duce o campanie fără a face atac la persoană, fără să folosești un limbaj sexist și brutal” a adăugat dna. Catinca Mardarovici.
Despre discrepanța între femei și bărbați în participarea în procesele decizionale din Moldova a povestit dna. Cornelia Călin: „Femeile nu sunt încurajate de mici. Ele nu au avut în fața lor exemple de femei lidere, de femei în funcții decizionale, care le-ar putea fi putut servi ca exemplu. Până în 2016 nu am avut cote de gen pentru femeile implicate în viața publică. Datorită acestei implementări, acum avem mai multe femei active. Din 2018 a apărut și finanțarea partidelor din partea statului pentru femeile alese. Această finanțare vine ca să abiliteze femeile care au venit în politică. Mai avem mult de lucru la acest capitol, dar anumiți pași deja au fost făcuți. Acum vedem și niște schimbări la nivel de mentalitatea societății, dar încă sunt prezente acele stereotipuri care apasă femeile și nu le dau curaj și voce ca să se implice și să participe la masa de discuții în orice domeniu. ”
Sondajele Centrului „La Strada” arată că, în perioada pandemică, numărul apelurilor la Telefonul de Încredere pentru Femei a crescut cu 35%, iar în mediul economic, femeile continuă să primească salarii mai mici decât bărbații, pentru aceași muncă.
„Fenomenul violenței domestice, la noi a fost mai târziu scos în atenția publicului din cauza percepției că gunoiul din casă nu se scoate. În primul rând, de violența domestică suferă femeile și copiii. S-a lucrat foarte mult pentru a le determina pe femei sa vorbească și că acest lucru este foarte grav…” a precizat Catinca Mardarovici.
„Din păcate, în multe cazuri, pentru femeile din Republica Moldova, casa este cel mai nesigur spațiu, în care ele sunt abuzate și își riscă viața. În perioada pandemiei, femeile au ramas între patru pereți cu soții, tații, frații și, dacă mai devreme ele reușeau poate să fugă la o vecină, la o colegă sau să apeleze după ajutor la serviciile abilitate, acum le este mult mai greu. Din aceste motive cazurile de violență în familie au crescut cu peste 40%. Asta ne amintește cât de vulnerabile sunt femeile și cât mai are de făcut statul pentru ele. Din păcate statul eșuează să protejeze victimele. Din acest motiv adoptarea Convenției de la Istanbul este necesară. Acesta e un document internațional care vorbeste despre violența împotriva femeilor și fetelor, despre cauzele acesteia, dar și oferă soluții pentru stat. Convenție a fost semnată de către Republica Moldova în 2017 și din păcate se află pe rafturile Parlamentului, iar deputații și deputatele eșuează să o ratifice…” a afirmat activista Alina Cebotari.
De ce autorițătile tergiversează ratificarea Convenției? „Pentru că sunt anumite provocări și pentru că anumite partide vor pierde din electorat în caz că vor vota această Convenție.” – ne răspunde Cornelia Călin.
Emisiunea poate fi urmărită integral aici.
