Dacă o femeie a fost hărțuită sexual, atunci ea ajunge a fi considerată vinovată. Dacă a fost bătută sau violată – ea a provocat agresorul. Dacă divorțează, înseamnă că ea nu a putut păstra familia. Dacă și-a refăcut viața după divorț – e o curvă. Dacă a ajuns într-o funcție înaltă – tot e curvă. Dacă apără o victimă a violenței în familie, de rând cu aceasta, este și ea o curvă. 

ZdG a discutat cu mai multe femei care, fie lucrează în sistemul judiciar, fie s-au intersectat cu acest sistem din R. Moldova, despre felul în care sunt văzute și analizate corpul și comportamentul lor, dar și despre cum sunt perpetuate stereotipurile existente în R. Moldova cu privire la femei.

Tatiana Chebac

Profilul victimei acceptabile

Tatiana Chebac este avocată și militantă pentru drepturile femeilor. Ea afirmă că, în R. Moldova, situația femeilor care ajung în justiție, mai ales în cazul infracțiunilor ce țin de sexualitate, este groaznică. „Se discută totul – lungimea unghiilor, machiajul, dacă are sau nu tatuaje, dar și numărul partenerilor sexuali. În proces, toți se dau cu părerea despre moravurile ei – dacă a avut mai mulți parteneri, dacă a fost sau nu virgină în momentul în care a fost violată. Dacă nu, atunci e curvă și singură s-a cerut”, spune Chebac.

Tatiana afirmă că, de obicei, avocații recomandă clientelor victime să-și taie unghiile, să-și ascundă tatuajele, să-și strângă părul, pentru că judecătorii atrag atenția la aceste aspecte. „La noi, se crede că femeia cu moravuri bune stă cuminte, se uită în podea, nu are unghii, e nemachiată și e virgină. O astfel de victimă ar fi acceptată. Dar o femeie care are o viață sexuală activă ori are unghii lungi, gene, sau face orice vrea cu corpul ei, se clasifică ca fiind „ușuratică”, respectiv, ea nu poate fi violată, fiind vorba de un act sexual consimțit”, susține Chebac.

Arina Țurcan

Arina Țurcan activează la Centrul de Drept al Femeilor, apără de ani buni victimele violenței sexuale și ale violenței în familie și a observat de asemenea că în instanță se încearcă a portretiza victimele violenței domestice și sexuale drept lipsite de principii morale, pentru a justifica abuzul asupra lor.


Victoria Sanduța

Victoria Sanduța este magistrată și președintă a Asociației „Vocea Justiției”. Nici pe ea nu au ocolit-o complimente neadecvate: „Un avocat și-a permis să spună că nu se va putea concentra la proces și-l va pierde, pentru că judecătoarea este prea frumoasă. L-am atenționat că încalcă ordinea. Eu am considerat că în acel context, avocatul a depășit bunul simț. I-am făcut observație, și comportamentul lui nu s-a repetat. Dar, altfel, am fost pricepută ca o persoană care nu poate accepta un compliment”.

Președinta Asociației Gender-Centru, Valentina Bodrug-Lungu, consideră că atunci când vorbim despre egalitatea de gen, la noi nu se înțelege că pe lângă drepturi, aceasta înseamnă și oportunități egale.

„Femeilor le este mai greu să se manifeste și pe piața muncii, și să-și păstreze familia, și să se dezvolte. În domeniile masculinizate, femeile trebuie să depună efort dublu ca să arate că sunt la fel de bune. E necesar să creăm un mediu prietenos și femeilor în structurile care erau văzute până acum preponderent masculine”, conchide experta.

Urmăriți ştirea în întregime AICI.

Sursa: www.zdg.md

Scrie un comentariu