Membrii/membrele din cadrul Platformei pentru egalitate de gen salută inițiativa de modificări ale Legii nr.
45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, prin introducerea noțiunii de femicid.
Totodată, considerăm inițierea procesului de modificare a legii oportun pentru înlăturarea oricăror lacune
existente în redacția actuală pentru sporirea protecției victimelor pe care o poate oferi această lege.
Prin urmare, Platforma pentru Egalitate de Gen vine cu următoarele recomandări:
1. Denumirea legii. În raport cu prevederea care are drept scop modificarea denumirii legii în Legea cu
privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, propunem denumirea de
cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie în Legea privind prevenirea și combaterea violenței în
bază de gen. Atât violența împotriva femeilor cât și violența în familie sunt forme ale violenței în bază de gen,
după cum a fost recunoscut pe larg de către organismele internaționale.1 Astfel, denumirea propusă vine să
sporească protecția tuturor persoanelor, indiferent de sex, gen, sau alt criteriu împotriva tuturor formelor de
violență în bază de gen.
2. Modificarea noțiunilor de victimă – adult și victimă – copil. Proiectul de lege face o diferență dintre
victima adult și victima copil, în următorul mod:
● „victimă – adult – persoană adultă care a fost supusă actelor de violență împotriva femeilor și a violenței
în familie, în concubinaj”
● „victimă – copil – persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani, care a fost supusă sau a fost martoră la
acte de violență împotriva femeilor și a violenței în familie, în concubinaj”
Totodată, redacția actuală a legii prevede că acte de violență împotriva femeilor presupun „acte de violență în
bază de gen, care cauzează sau poate cauza femeilor o suferință fizică, sexuală sau psihologică, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, forțarea sau privarea de libertate arbitrară, comise în sfera publică sau
privată.” În momentul colaborării acestor prevederi, se evidențiază faptul că anume femeile sunt acele persoane
care pot suferi de violență împotriva femeilor, fie ele victimei adulte sau victime copii. Astfel, alte persoane cum
ar fi copii de gen masculin, bărbații, persoanele din comunitatea LGBTQI (deși în proporții mai mici), nu sunt
protejate de prevederile Legii 45/2007 sau a proiectului supus avizării.
Totodată, considerăm oportun de a face referință la prevederile Convenției de la Istanbul la care Republica
Moldova este parte, prin care Statele Părți trebuia să ia măsurile legislative necesare și alte măsuri de a promova
și proteja drepturile fiecărei persoane, de a trăi fără violență, atât în sfera publică și în sfera privată.2 De
asemenea, art. 4 al Convenției prevede că „Implementarea prevederilor Convenției de către Părți, în special
prevederile privind protecția victimelor, trebuie să fie garantate fără discriminare în bază de sex, gen, rasă,
culoare, limbă … orientare sexuală, identitate de gen, dizabilitate, statut de migrant sau refugiat sau orice alt
criteriu.”
În aceeași ordine de idei, ținând cont de aspirațiile Republicii Moldova de aderare la Uniunea European,
considerăm potrivită referirea la Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea violenței
împotriva femeilor și violenței domestice. Această Directivă prevede că deși măsurile acesteia sunt destinate
pentru a aborda necesitățile femeilor și fetelor, drept cele care sunt afectate în mod disproporționat de formele de
violență acoperite de Directivă, totuși aceasta recunoaște că și alte persoane pot deveni victime ale acestor forme
de violență și trebuie să beneficieze de măsurile de protecție oferite de Directivă.3 În mod special, Directiva
prescrie că termenul „victimă” trebuie să se refere la toate persoanele, indiferent de sex.
Prin urmare, cu referire la acest punct, recomandăm autorilor proiectului de lege de a recunoaște expres că și
alte persoane în afară de femei pot suferi de violență în bază de gen și de a prescrie expres că noțiunea de
victimă – adult și victimă – copil se aplică tuturor persoanelor indiferent de sex sau gen.
3. Noțiunea de agresor. Proiectul de Lege dorește introducerea alin. (1¹) la articolul 3 din Lege, prin care
se prescrie că „Subiecți ai violenței împotriva femeilor și a violenței în familie sunt agresorul și victima.” Totuși,
noțiunea de agresor din redacția actuală a legii prevăzută la art. 2 stipulează că agresor este „ comite acte de
violență în familie, în concubinaj”. Astfel, observăm că este necesară modificarea și noțiunii la articolul 2 pentru
a califica drept agresor “persoana care provoacă suferințe fizice și psihice, prin acțiuni sau inacțiuni (ignorare,
neglijare etc) comise premeditat prin diferite forme de violență în bază de gen”, conform scopului urmărit de
proiectul de lege, și nu doar în cazurile de violență în familie.
4. Ajustarea noțiunii de violență în familie. La momentul actual, se pretinde că Legea 45/2007 se aplică
relațiilor sociale care apar în cadrul familiei sau relațiilor de concubinaj. În scopul acoperirii contracarării actelor
de violență survenite în relațiile de concubinaj, Legiuitorul a inclus concubinajul în noțiunile de victimă – adult,
victimă – copil și noțiunea de agresor. Totuși, considerăm că redacția actuală a legii conține o lacună și, în lipsa
mențiunii exprese, că concubinajul este un mediu în care pot apărea acte de violență în familie, mențiunile
concubinajului doar la noțiunile de victimă – adult, victimă – copil sau agresor, nu sunt suficiente pentru a
acoperi aceste relații și a le asocia actelor de violență în familie. Or, noțiunea de violență în familie în modul în
care este formulată actualmente, nu poate fi aplicată relațiilor de concubinaj. În acest sens, venim cu
recomandarea de a îmbunătăți noțiunea de violență în familie, prin referire la noțiunea oferită de Convenția de la
Istanbul care prevede că violența domestică sunt acte de violență care pot apărea în cadrul familiei sau entității
domestice, între actualii sau foștii soți sau parteneri, indiferent de faptul dacă făptuitorul locuiește sau a locuit
împreună cu victima.
5. Modificarea altor prevederi ce țin de tipurile și formele violenței în bază de gen.
● Cu referire la acest subiect, propunem de a se păstra noțiunea actuală de Violență psihologică, noțiune
propusă în proiect fiind extinsă, care conține tipuri specifice violenței economice și violenței facilitate de
tehnologii.
● Însăși autorii proiectului menționează în nota informativă că legea actuală nu acoperă toate formele de
violență împotriva femeilor, cerute de Convenția de la Istanbul.5 Astfel, odată cu introducerea noțiunii de
„femicid” drept o formă a violenței în bază de gen, propunem de a se introduce și alte forme de violență în bază
de gen care sunt prevăzute în Convenția de la Istanbul (precum violența în spațiul public; mutilarea genitală,
stalkingul, căsătoria forțată etc.). Cu titlu de exemplu, facem referire la Studiul cu privire la cadrul juridic și
procedural al Republicii Moldova privind protecția internațională a femeilor migrante, refugiate și solicitante de
azil în lumina prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva
femeilor și a violenței domestice. În cadrul acestui studiu realizat cu suportul Consiliului Europei, s-a constatat
că „poate fi foarte dificil pentru femei să obțină o protecție „efectivă”6, dacă în legislația națională nu sunt
incriminate formele de violență de gen prevăzute în Convenția de la Istanbul.
● Se propune introducere noțiunii de „Violență în bază de gen facilitată de tehnologii”, drept formă
contemporană distinctă a violenței în bază de gen. Deși sunt întâlnite mai multe sinonime cu privire la această
formă de violență, precum „violența digitală” sau „violența cibernetică”, considerăm că noțiunea oferită de
Fondul ONU pentru Populație7 este oportună pentru a completa cadrul normativ național, după cum urmează:
„Violența în bază de gen facilitată de tehnologii – Un act de violență săvârșit de una sau mai multe persoane,
care este săvârșit, asistat, agravat și amplificat parțial sau total prin utilizarea tehnologiilor informației și
comunicațiilor sau a mijloacelor digitale împotriva unei persoane pe baza genului său.”
În opinia noastră, introducerea acesteia ca parte integrantă a violenței psihologice nu reflectă pe deplin
fenomenul violenței facilitate de tehnologii și gradul prejudiciabil al acesteia. Or, în Recomandarea Generală nr.
1 privind dimensiunea digitală a violenței împotriva femeilor, GREVIO a constat că multe legislații naționale
eșuează în a reflecta aspecte importante ale acestei forme de violență, care includ prejudicii de ordin psihologic,
dar și social, economic dar și de ordin participativ.8 În această ordine de idei, Preambulul Directivei
Parlamentului European și a Consiliului prevede că:
„violența cibernetică vizează și afectează în mod special femeile în politică, femeile jurnaliste și
apărătoare ale drepturilor omului. Aceasta poate avea drept efect reducerea la tăcere a femeilor,
împiedicând astfel participarea socială a acestora în mod egal cu bărbații. Violența cibernetică
afectează, de asemenea, în mod disproporționat femeile și fetele din mediile educaționale, cum ar fi
școlile și universitățile, cu consecințe dăunătoare asupra educației lor ulterioare și asupra sănătății lor
mintale, care pot duce, în cazuri extreme, la sinucidere.”
6. Colectarea datelor după principiul intersecționalității și vulnerabilității victimelor.
Se propune completarea articolului 15⁴ alin. (2) cu sintagma „principiul intersecționalității și vulnerabilității
victimelor” după cum urmează:
„ Informația furnizată are la bază sursele de date administrative, dezagregate după principiul
intersecționalității și vulnerabilității victimelor; formă de violență, tipul de violență, sex, vârsta,
localizarea geografică, etnie și relația dintre victimă și agresor, dizabilitate, statutul victimei de
persoană solicitantă a unei forme de protecție pe teritoriul Republicii Moldova, țării de origine a
acesteia.
Avizul integral poate fi consultat aici.
Comentarii sunt blocate.