30 iulie 2019

Republica Moldova a aderat la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 87-XIII din 28.04.1994, intrând în vigoare pentru ţara noastră din 31.07.1994. Anul acesta este unul aniversar, 25 ani de la intrarea în vigoare a CEDAW.

Cu această ocazie Platforma pentru Egalitatea de gen şi Coaliţia Naţională „Viaţa fără violenţă în familie” au organizat o conferinţă de presă unde au menţionat despe succesele, provocările şi ce măsuri sunt necesare de întreprins pentru eliminarea discriminării

In această perioadă Republica Moldova acordă atenţie sporită realizării angajamentelor asumate, urmare a aderării la tratatele internaţionale cu privire la drepturile omului, confirmat prin faptul că principiul egalităţii este garantat print-un şir de legi organice şi ordinare. Legislaţia națională a fost completată cu mai multe prevederi, care stipulează principiul egalității în drepturi și șanse pentru femei şi bărbaţi în toate domeniile de activitate.

Republica Moldova a adoptat trei strategii în domeniu: Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați pe anii 2017-2021, Stategia națională cu privire la prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței în familie pentru perioada 2018-2023 și Strategia națională pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru perioada 2018-2023. Totodată a fost îmbunătățit cadrul normativ în domeniul de referință prin modificările și completările realizate a cadrului normativ pe domeniile de asigurare a egalității între femei și bărbați, prevenirii și combaterii violenței în familie și traficului de ființe umane în vederea ajustării cadrului normativ la standardele internaționale: Legea nr.71/2016, Legea nr.196/2016 și Legea nr.32/2018. Au fost desfășurate acțiuni de monitorizare a politicilor implementate, dezvoltat sistemul de date statistice sensibile la gen etc.

Eforturi considerabile au fost depuse în promovarea principiului egalității de gen în sectorul de securitate și apărare, printre care menționăm: desfășurarea studiilor, analizelor prin prisma de gen, elaborarea materialelor didactice și resurselor informaționale pentru profesioniștii din domeniu, aprobarea Programului național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021 și a Planului de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia.

Pe parcursul ultimilor ani a sporit dialogul dintre structurile de stat şi organizaţiile societăţii civile în domeniul vizat  prin participarea directă a acestora atât la elaborarea documentelor de politici cât şi la activităţi concrete la nivel de societate / comunitate.

Provocări:

  • Situația femeilor este contradictorie. Având aceeaşi calificare profesională ca şi bărbaţii, ba chiar mai înaltă pe unele segmente, femeile sunt mai des încadrate în munci ce necesită calificare joasă, având în mediu salarii mai mici ca ale bărbaţilor. Mai persistă în continuare în câmpul muncii masculinizarea și feminizarea profesiilor. Pe de altă parte, insuficiența serviciilor de educație antepreșcolară împiedică femeile cu copii mici să se integreze pe piața muncii.
  • Dincolo de tendințele pozitive de creștere a numărului femeilor în poziții decizionale, acestea sunt sub-reprezentate în poziții ierarhice superioare. În pofida adoptării măsurilor afirmative (cotei de 40%), aplicarea acesteai rămâne dificilă din lipsa mecanismului de aplicare a prevederilor de plasament pe listele electorale.
  • Fenomenele violenţei faţă de femei, violenței în familie, precum și a traficului de ființe umane rămân în continuare a fi niște provocări considerabile. Este necesară ajustarea mecanismelor de implementare a cadrului legal-normativ existent, crearea unui răspuns multidisciplinar coordonat la aceste fenomene al tuturor structurilor cu competențe în domeniu, alocarea resurselor adecvate în domeniu, realizarea
  • programelor educaționale / informative pentru populație, dezvoltarea serviciilor adecvate, pregătirea specialiștilor.
  • Drept segment insuficient valorificat rămâne a fi informarea slabă a populației în domeniul egalității de gen, vizavi de drepturile sale, posibilitățile de revendicare a acestora. Este necesară implicarea activă a mass-media în educarea societăţii în spiritul egalităţii genurilor prin eliminarea sexismului din limbaj și publicitate, a stereotipurilor de gen etc.
  • Răspunsul sistemului de protecție socială este insuficient la tendințele demografice, problemele sociale majore, este insensibil la dimensiunea de gen.
  • Reticența autorităților în asigurarea abordării complexe a egalității de gen în documentele de potici sectoriale, inclusiv în implementarea bugetării sensibile la dimensiunea de gen.

In acest context solicităm:

  • Formarea Comisiei pentru oportunități egale în cadrul Parlamentului. Atribuțiile comisiei vor include: (i) avizarea obligatorie a tuturor actelor legislative relevante din perspectiva impactului asupra egalității de gen; (ii) audierea anuală a tuturor autorităților centrale în ceea ce privește progresele în implementarea politicii de stat în domeniu, precum și a angajamentelor internaționale relevante pentru domeniu (CEDAW, UPR, ODD etc.); (iii) prevenirea și combaterea sexismului în activitatea parlamentară;
  • Fortificarea mandatului instituțional al Consiliului pentru Prevenirea Discriminării și Asigurarea Egalității cu atribuții de investigare și de sancționare, precum și introducerea noțiunilor de plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală.
  • Modificarea Codului Electoral: (i) prin a introduce prevederi de plasament a bărbaților și femeilor pe listele de candidați, astfel încât cota procentuală să se aplice pentru fiecare decilă din lista candidaților; (ii) oferirea de 10% subvenții bugetare partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;
  • Modificarea Legii cu privire la Partidele Politice. Legislația aferentă finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice să fie modificată prin a reduce semnificativ (de 50 de ori) plafoanele de donații pentru partide și concurenți electorali.
  • Transpunerea deplină a prevederilor Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament pentru bărbați și femei în materie de încadrare în câmpul muncii.
  • Restabilirea activității Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați, care va coordona cadrul instituțional de asigurare a șanselor egale pentru femei și bărbați prin crearea unei Agenției guvernamentale pentru asigurarea de șanse egale între femei și bărbați, care va putea realiza angajamentelor asumate de către Republica Moldova prin adoptarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 conform Obiectivul 5 asigurarea egalității de gen, inclusiv abordarea integratoare a egalității de gen în toate cele 17 ODD.
  • Utilizarea formelor de feminin pentru funcțiile de conducere în spațiul public de către funcționarii/rele publici/e din cadrul Guvernului, Parlamentului
  • Adoptarea unui plan național de extindere a serviciilor de creșă. Astfel ca până la finele anului 2022 să crească numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între de 0-3 ani înscriși în grădinițe și creșe minim cu 50%.
  • Elaborarea și promovarea unui proiect de lege privind instituirea mecanismului de subcontractare de către stat a serviciilor prestate de organizațiile nonguvernamentale în domeniul violenței față de femei.
  • Interzicerea expresă și penalizarea declarațiilor sexiste și discriminatorii ale funcționarilor publici.
  • Revizuire și introducerea formelor de feminin în Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, alte acte normative adiacente.
  • Aprobarea proiectului de lege privind modificarea și completarea legislației în concordanță cu Convenția de la Istanbul.

Scrie un comentariu