Eticheta

Igor Dodon

Browsing

Decizia Consiliului egalității, cauza nr. 268/20 PEG vs. Igor Dodon

Platforma Egalitate de Gen (PEG) a solcitat constatarea promovării și practicării discriminării în baza criteriilor de sex de către candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, mesajul public al căruia are ca scop marginalizarea și discreditarea politicienelor și a tuturor femeilor în funcții decizionale

PEG declara că la 23 octombrie 2020, în cadrul vlogului „Igor Dodon Răspunde”, candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a etichetat-o în mod discriminator pe contracandidata sa, Maia Sandu, pe motivul că aceasta nu are copii: „Contracandidații mei, care mâine își iau rucsaciocul și au șters-o din țară. Li-i totuna și de mamă și de tats„. Și „Sunteți pentru acei candidați care n-au copii și nu vor să mai aibă„. Igor Dodon a mai declarat public cu referire la faptul că Maia Sandu nu are copii și următoarele: „Atunci ele nu pot avea responsabilitate și nu pot avea activitate politică„. (secventa min. 0:37 – 0:40).

PEG a considerat afirmațiile candidatului Igor Dodon drept sexiste și discriminatorii față de oponenta sa, politiciana Maia Sandu și, în general, față de toate femeile din Republica Moldova cu situație similară. A avea sau nu copii este doar un detaliu din biografia unei persoane, cert unul de interes public în cazul unei persoane publice, dar acesta nu definește personalitatea și aptitudinile profesionale.

În același timp, PEG declară că la 29 octombrie 2020, în cadrul aceluiași vlog, candidatul Igor Dodon s-a referit la libertatea religioasă. Deși acesta a afirmat că o susține, candidatul Igor Dodon a pledat pentru așa-numitele „valori/ tradiționale”, susținând că tendințele liberale din occident referitor la familie nu ar fi binevenite: „Sunt categoric împotrivă, sunt pentru valorile tradiționale, contra marilor minoritaților sexuale, e important să păstrăm ce am primit de la stramoși. Foarte mulți șefi de stat sunt și ei pentru ele (valorile tradiționale, s.n.), de exemplu Ungaria, de aceea eu sunt pentru ele.” (secvența min 33:26 – 34:20)

În cadrul ședinței de audieri reprezentantele Platformei au facut legatura dintre aceste cazuri de sexism și încă două afirmații care a fost vociferate în cadrul emisiunii „Igor Dodon Raspunde” din 13 noiembrie 2020:

  • A treia diferență, valorile, pentru ce not pledăm, eu pledez pentru niște lucruri care sunt proprii la marea majoritate … care sunt valorile oponentei mele? Acolo sunt zero valori/ în afară de asta cum poți vorbi cu o persoană care în viața ei nu a avut familie și nimic nu a avut, care merge la marșurile acestea prin Chșinău, care detestă istoria noastră.”(secventa min. 30:26);
  • Eu am încercat în biroul președintelui anul trecut, așa am strans-o într-un colț și am spus doamna Maia Sandu ce ești așa speriata, hai să ne întâlnim cu soția și cu copiii. Doamne ferete.”(secventa min 31:54).

Vera Lupu, vicepreședinta PEG, sustine că afirmația „Sunteți pentru acei candidati care n-au copii nu vor să mai aibă” nu poate fi acoperită de prevederile Codului electoral, deoarece agitația electorală se limitează atunci când se ating aspecte confidențale din viața privată și anume dorința și posibilitatea de a avea sau nu copii.

Tatiana Chebac, membră PEG,  susține că ca prin sintagma „candidati care n-au copii si nu vor să mai aibă”, reclamatul atacă dreptul contracandidaților săi de a decide asupra calității lor reproductive. Se cunoaște că Maia Sandu este unicul candidat care nu are copii, deci este un atac asupra persoanei sale prin promovarea rolurilor de gen. Se face o aluzie, dacă o femeie nu are copii atunci nu este responsabilaă și nu poate avea activitate politică deși uterul unei femei nu are legatură cu capacitatea ei de a gândi.

Olga Bîtcă, precizează că PEG, prin câteva ONG-uri s-a concentrat să monitorizeze campania electorală, iar aceasta este a treia sesiune de monitorizare. În plângerile depuse la Consiliu, Platforma pentru Egalitata de Gen reprezintă femeile per general, deci nu are importanță dacă sexismele au fost în adresa doamnei Maia Sandu sau în adresa altor candidate. Aceste afirmații sunt grave deoarece sunt făcute de către un președinte în exercițiu, nivelul atacului denotă un grad mare de violență, a mai adăugat dna. Bîtcă.

Reclamatul sustine că a vizualizat video-ul la care se face referire și nu regăsește astfel de afirmații expuse în maniera pretinsă de autorul sesizării, or, nu este nici o referire în discurs la faptul precum că un candidat sau altul nu ar avea copii și ca urmare nu poate avea responsabilitate și nu pot avea activitate politică, asa cum se pretinde în sesizare. Faptul că în discurs, a fost mentionat faptul precum unii candidati nu au copii — nu poate fi calificat ca un discurs discriminatoriu, or, sunt redate circumstanțe de fapt, care sunt cunoscute publicului larg indiferent de voința și discursul reclamatului, totodată nefiind identificată personalitatea unui sau altui candidat, în special, nici personalitatea Maiei Sandu, așa cum pretinde autorul sesizării.

Reclamatul consideră că faptul că un candidat discută public aspecte personale care caracterizează un candidat sau altul, nu poate fi echivalat cu discurs cu elemente de incitare la discriminare.

În ceea ce privește discursul cu referire la un model tradițional de familie, reclamatul menționează că astfel de discurs nu poate fi catalogat ca discriminatoriu, or, el și-a expus viziunea personală față de valorile pe care se formează o familie (or, prin sintagma valori tradiționale se face refere la conceperea unei familii), faptul că a definitivat-o ca „tradițională”, nu poate fi calificat ca discriminare, deoarece, Codul Familiei, dogmele religioase și opinia publică – clar definesc între cine se formează o familie, prin urmare anume familia formată între un bărbat și femeie se califică a fi traditională, adică care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție sau este conform unei tradiții.

Referitor la afirmațiile spuse în cadrul emisiunii „Igor Dodon Răspunde” din 13 noiembrie 2020, reclamatul susține că ele constituie discuții despre calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților care, conform Codului Electoral al Republicii Moldova sunt definite ca agitație electorală. În ceea ce privește secvență 31:54 din cadrul acelei emisiuni, reclamatul menționează că este o interpretare vădit arbitrară și neîntemeiată al autorului sesizării or cele spuse nu pot fi calificate ca „hărțuire sexuală” și „autodenunț” așa cum se pretinde în fișierul electronic depus suplimentar.

Analizând alegațiile petiționarei, Consiliul a stabilit că prezumția instigării la discriminare a fost instituită. În conformitate cu art.15 alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012, sarcina de a proba ca faptele în cauză nu constituie discriminare revine persoanei/instituției despre care se presupune că a comis fapta discriminatorie. În situația respectivă, Consiliul urmează să aprecieze existența unei justificări obiective și rezonabile a tratamentului diferențiat instituit și legătura de cauzalitate dintre acesta și criteriul invocat.

Astfel, conducându-se de prevederile art. 1, 2, 3, art. 15 alin. (4) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012, coroborat cu pct. 61 din Regulamentul cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității aprobat prin Legea nr. 298/2012, CONSILIUL DECIDE:

  1. Faptele constatate în pct. 5.9 nu constituie instigare la discriminare a femeilor;
  2. Faptele constatate în pct. 5.10 reprezintă instigare la discriminare a femeilor și discurs sexist;
  3. Faptele constatate în pct. 5.11 reprezintă instigare la discriminare pe criteriul de orientare sexuală;
  4. Consiliul recomandă dlui Igor Dodon, să aducă scuze publice pentru declarațiile sexiste și instigatoare la discriminare prin intermediul aceleași modalități sau mijloace prin care au fost răspândite.
  5. Reclamatul, în termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei decizii, va informa Consiliul despre măsurile planificate sau întreprinse în vederea implementării recomandării formulate.
  6. Decizia se comunică părților și va fi făcută publică pe adresa www.egalitate.md.
  7. Decizia poate fi contestată, în decurs de 30 de zile de Ia data comunicării, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Kiev, 3.

Decizia integrală poate fi accesată aici, sub numele: DECIZIE din 01 februarie 2021, cauza nr. 268/20.