Coaliția Națională „Viața fără Violență” și Platforma pentru Egalitate de Gen solicită investigarea riguroasă a cazului Ludmilei Vartic și comunicare consecventă din partea autorităților.

Cunoaștem că violența psihologică este cea mai răspândită formă de abuz; ea e invizibilă și greu de probat. Este deseori negată, minimalizată și normalizată, ascunsă în rușine și frică. Cercetările noastre demonstrează că la nivel social, violența psihologică nu este un motiv pentru ca o femeie să solicite ajutor sau să iasă din relația abuzivă. Puține femei cunosc faptul că umilirea constantă, amenințările, șantajul și controlul din partea partenerului reprezintă violență psihologică. Din păcate, multe dintre ele se resemnează și continuă să trăiască în abuz, fiind sub influența presiunii sociale de a fi „mame bune” sau „soții devotate”, de a păstra familia și de a nu fi acuzate că o destramă.

De asemenea, funcția, poziția socială, politică sau financiară a agresorului descurajează și mai mult femeile de a solicita ajutor. Asta a fost confirmat și de studiul realizat de Centrul de Drept al Femeilor, organizația membră a Coaliției: ”accesul la justiție devine și mai dificil atunci când agresorii sunt persoane cu funcții publice, colaboratori ai poliției, angajați ai sistemului penitenciar sau persoane aflate în poziții de conducere”. În astfel de situații, poziția profesională a agresorului generează un dezechilibru suplimentar de putere între acesta și victimă și influențează buna desfășurare a procesului de investigare.

În 2024, Moldova a introdus noțiunea de femicid în Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și în Partea Generală a Codului Penal tot după un caz tragic, când Ana-Maria a fost ucisă. Atunci, am solicitat ca noțiunea de „femicid” să fie introdusă în Partea Specială a Codului Penal, capitolul II – Infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei ca infracțiune distinctă. Autoritățile au răspuns la prima parte a cerințelor noastre: femicidul a fost definit în Partea Generală a Codului Penal. Totuși, urmărirea în justiție a actelor de femicid nu poate fi efectivă fără ca infracțiunea să fie completată și incriminată distinct în Partea Specială.

În contextul cazului Ludmilei Vartic, este esențial ca autoritățile să investigheze cazul cu maximă diligență și responsabilitate. Considerăm crucial ca organele de drept să analizeze toate circumstanțele decesului ei și să evalueze cum violența psihologică ar fi putut contribui la moartea ei, inclusiv prin înlesnirea sinuciderii. Solicităm analiza cazului prin prisma fenomenului violenței de gen și a actelor de violență psihologică, fizică și economică, inclusiv controlul coercitiv la care a fost supusă victima pe parcursul timpului. Sistemul de justiție penală trebuie să ia în considerare hotărârea CtEDO din 19.11.2024, Vieru v. Republica Moldova, care a accentuat că investigația trebuie să fie independentă. Totodată, în conformitate cu jurisprudența CtEDO în cauza A. și B. v. Georgia (2022), ancheta trebuie să fie independentă, promptă și capabilă să stabilească răspunderea persoanelor implicate, inclusiv a funcționarilor statului, în special atunci când există suspiciuni privind o posibilă protecție instituțională a agresorului.

Accentuăm că odată cu începerea procesului de investigare și de stabilire a circumstanțelor în care Ludmila a decedat, în spațiul public au apărut postări, declarații, articole, opinii cu conținut senzaționalist și speculativ. Acestea nu doar alimentează dezinformarea, ci afectează bunăstarea emoțională și siguranța familiei Ludmilei și erodează încrederea femeilor și fetelor în sistemul de protecție și justiție al statului. Coaliția solicită organelor competente să informeze publicul despre evoluția investigației. Considerăm important ca acest caz să nu fie instrumentalizat și redus la un conflict politic. Protecția victimelor, sancționarea agresorului și realizarea actului de justiție trebuie să aibă loc indiferent de afilierea politică, funcția, interesele sau poziția de autoritate a persoanei implicate.

Decesul Ludmilei ne arată, încă o dată, cât de răspândită este violența în societatea noastră. În ultimele săptămâni, numeroase femei ne-au contactat, împărtășindu-ne experiențele lor de abuz. Organizațiile membre ale Coaliției, cât și ale Platformei, oferă servicii specializate de asistență psihologică, juridică, adăpost și sprijin pentru abilitare economică destinate victimelor violenței și copiilor acestora. Noi continuăm să rămânem alături, să le sprijinim pe fiecare dintre ele cu empatie, compasiune și profesionalism.

În acest context, Coaliția Națională „Viață fără Violență” reiterează următoarele solicitări:

  • Solicităm Ministerului Afacerilor Interne să asigure informarea consecventă și accesibilă publicului cu privire la evoluția cazului, în limitele informațiilor care pot fi făcute publice.
    Cerem sistemului de justiție penală din Republica Moldova să asigure o investigație independentă, obiectivă și promptă și investigarea cu diligența cuvenită a morții Ludmilei sub aspectul infracțiunii de violență în familie și pedepsirea corespunzătoare a agresorului, conform art. 201¹ alin. (3) lit. (b) din Codul penal al Republicii Moldova (violența în familie care a determinat sinuciderea victimei).
    Cerem ca Parlamentul să inițieze procesul legislativ de introducere a unei infracțiuni distincte de „femicid” în Partea Specială a Codului Penal al Republicii Moldova.
  • Cerem ca Parlamentul să abroge articolul 78¹ din Codul contravențional (Violența în familie) care în esență contravine Art. 35 din Convenția de la Istanbul. În practică această normă contravențională nu este un instrument eficient de prevenire și combatere a violenței în familie, iar pedepsele aplicate nu au caracter disuasiv, din contră majoritatea contravenienților continuă să manifeste intenționat comportament violent.
  • Solicităm creșterea numărului de experți judiciari, în special a celor care fac expertiză psihologică, și alocarea de resurse financiare pentru majorarea salariilor acestora.
  • Solicităm instituirea mecanismului de recunoaștere ca probă a evaluărilor psihologice în cazurile de violență psihologică pentru a eficientiza procesul urmăririi penale.
  • E necesară elaborarea unei instrucțiuni operaționale la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și al Procuraturii privind investigarea cazurilor de violență psihologică pentru a institui un răspuns coerent și clar pentru violența psihologică.
  • Cerem autorităților cu responsabilități de prevenire și combatere a violenței să asigure finanțarea și organizarea consecventă, în comun cu organizațiile pentru femei, a inițiativelor de prevenire și sensibilizare comunitare.

Comentarii sunt blocate.