„Dragi elevi, astăzi vom discuta despre profesii.”, începe lecția profesoarei de limba și literatura română, dna Tamara Curicheru, care a fost amplificată de alte multiple lecții la subiect, deoarece, între numeroasele întrebări ale elevilor, una este considerată deosebit de picantă și devine decisivă: „Doamnă profesoară, dar nu vă deranjează nimic în denumirile profesiilor? Atâta masculin, mai ales, la profesiile prestigioase sau de conducere…”

Asta devine punctul de pornire pentru o idee pe care o pune pe roate cu elevii și pentru elevi. Dar să le luăm pe rând.

Încă în 2020, căutările profesoarei din cadrul Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul, dna Tamara Curicheru, o duceau cu gândul la Academia de Liderism Feminin, la care se înscrisese, fusese selectată, dar, din motiv deosebit de serios, nu a putut participa la ediția din acel an. Fie că soarta, fie că insistența, o duc iarăși la instruirile râvnite.

„Inițial, mi-am dorit orice set de cunoștințe din domeniul egalității de gen. În pedagogie, de curând, avem și unele tangențe cu subiectul în cadrul curriculei noi la limba și literatura română, dar și chemarea sufletului meu, faptul că-mi pasă de atitudinea elevilor de ambele sexe unul față de celălalt și am înțeles că multe aspecte ale neglijenței (față de fete și femei, de obicei) se trag din stereotipuri, mi-au dictat dorința de a participa la instruiri pe care să le pot replica într-un format adaptat în sala de clasă. Am găsit exact ceea ce am căutat: persoane resursă, profesionalism, interactivitate – toate ancorate în realități, actualitate și exemplificări, ceea ce este aplicabil și în învățământ ulterior.”, mărturisește dna Tamara Curicheru.

Delimitări conceptuale, aspecte de manifestare a diferitor fenomene legate de egalitatea de gen, activități interactive, dar, mai presus de toate – exemple proprii sau cel puțin reale este bagajul cu care revine la Țaul profesoara entuziasmată să lase urme pe terenul combaterii stereotipurilor de gen, dar nu oricum, ci așa cum îi șade bine unei profesoare de limba română – în aspect lingvistic.

Scrie o notă conceptuală de 10 cu plus, devine grantistă în cadrul proiectului academiei și începe povestea unor fete și femei care-s egale cu bărbații prin definiție, din dicționar. Și nu e doar despre norocoasele eleve din Țaul, căci puterea internetului duce dicționarul lor oriunde este căutat.

Promovarea pe primul loc, deci, start cu informarea publicului vizat prin pliante, banner, implicarea coordonatoarelor în distribuirea acestora.

IMG-673a50a5bee791981d4505408d0131f9-V

Selectarea grupului de elevi dornici de a participa la instruiri se realizează și ea ținând cont de valorile deja devenite idealuri ale profesoarei promotoare a egalității de gen: 11 tineri și 17 tinere, dintre care două – eleve din gimnaziul Țaul, parteneriat foarte râvnit, cu scopul de a aria de acoperire a cunoștințelor dobândite, având deplină încredere în fetele alese, ca în niște ambasadoare.

Atelierele de instruire, asigurate de profesoara Iurcișin Ludmila, colegă din cadrul CEHTA, molipsită și dumneaei de egalitatea de gen, constituie o introducere, prin care se oferă elevilor cunoștințe și ocazia de a discuta pe tema „Egalitatea lingvistică de gen: necesitate sau moft?”

Iar la instruiri despre Egalitate de gen și limbajul sensibil în privința genului, v-am zis totul dacă vă spunem numele formatoarei – Loretta Hadrabura, conferențiară universitară, etnologă și politiciană din Republica Moldova, doctoriță în filologie, cunoscută publicului larg și drept promotoare învederată a egalității de gen, prima femeie în funcție de conducere (viceministră și ministră), care și-a scris funcția la feminin pe ușa biroului – așa că adresa de încredere a fost aleasă corectă.

La etapa realizării proiectului inedit la Țaul, cercetările dnei Handrabura s-au suprapus cu ideea elevilor – era în proces de elaborare noul Clasificator al ocupațiilor din Republica Moldova, cu variante de feminin.

20211016_130320

Or, discuția despre limbajul non-sexist dintre dna Handrabura și elevi nu a decurs nicidecum după plan, la cam depășit…, deoarece experta nu a putut lăsa vreo întrebare la temă în spațiul rezervat pe polița valorilor tinerilor. Deci, de la gramatică, la cuvânt, de la actualitate la necesitatea modificării prevederilor din legislație, au ajuns la relații bărbat-femeie, ancorate în valoarea personală, pe de o parte și în cea profesională, pe de altă parte.

Pentru mine, acest proiect a fost unul iești din comun, util, actual, necesar și impresionant. Mi-a plăcut și lucrul în ateliere, și activitățile în grup, dar mai ales relatările păersonalizate ale formatoarelor: astfel ne-au făcut săp simțim cu adevărat problema. Este o necesitate să fie recunoscute totalmente drepturile fetelor, femeilor, inclusiv la nivel lingvistic, căci de aici pornim, de la cum zicem lucrurilor pe nume.

Maxim Parnăo, 17 ani, participant

IMG_2452

Am învățat gramatica altfel, sub semnul gender eguality. Acum știm că avem și noi, fetele, o poziție fermă, o denumire potrivită a profesiilor. Vreau să vă spun că a avut un impact enorm asupra noastră. Ceea ce-mi doresc este să fie amplificat, continuat, pentru a molipsi de această practică întreaga societate, nu doar tinerii.

 Ana Guțuleac, 17 ani, participantă

Și cu aceste concepte bine întărite, elevii profesoarei Curicheru au mers, nu oricum, dar câte un băiat și o fată la ora de dezvoltare personală, în fiecare din cele 13 grupe academice și în clasa IX din cele două instituții pentru a extinde lista de cunoscători, diseminând informația. Totodată, i-au provocat pe colegi la discuții și luare de poziție în cadrul unei dezbateri la tema „Sunt necesare, pe lângă formele de masculin, și forme de feminin pentru a desemna funcții, profesii, demnități, etc.?”, astfel că peste 300 de păreri au fost culese, 300 de idei, cu care a fost completat rezultatul esențial – „Femeia din dicționar”.

Pe platforma Canva, au fost elaborate 28 de postere, câte unul de către fiecare participant/ă instruiți. Posterele digitale concepute prevăd promovarea egalității lingvistice de gen, reprezentând imaginea unei femei și a unui bărbat, înfățișând profesii, meserii, prioritar din domeniul studiat de CEHTA – contabilitate, legumicultură și pomicultură, tehnologia produselor de origine vegetală, siguranța produselor agroalimentare, cu înscrierea echitabilă a profesiei – la masculin și la feminin. Toate bune și frumoase, dar cele mai fascinante posterele în care apar eleve și elevi din instituție.

IMG_2455

Posterele unite într-un ebook de toată minunea au fost și imprimate la tipografie. Astfel, a fost organizată Expoziția „Femeia din dicționar”, vernisată în sala Erudit a instituției, iar apoi predată bibliotecii pentru a putea fi utilizată în repetate rânduri. Deci, invitația sună cam în felul următor: „Veniți la Țaul, de vedeți femeia din dicționar – pe profesoara Tamara Curicheru, care inspiră tineri și tinere și pe oricare dintre cele care au o profesie – pe posterele lor irepetabile!”

Academia Națională de Liderism Feminin a fost organizată de Platforma pentru Egalitate de Gen, sub egida Gender-Centru în parteneriat cu ERIM și GENDERDOC-M în cadrul proiectului „Moldova împotriva tuturor formelor de discriminare” implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene.

Autoare: Mariana Ionel
Notă – articol inițial publicat pe pagina https://womenplatform.net/

Scrie un comentariu