Educaţia pe care o oferă taţii copiilor nu poate fi înlocuită cu educaţia primită din partea mamei. Aceasta pentru că ambii părinţi învaţă copiii deprinderi de viaţă diferite. Psihologii susţin că, în timp ce mama este prin firea ei mai protectoare şi învaţă copilul să fie atent şi să se retragă atunci când întâmpină necunoscutul, tatăl educă micuţii în spirit aventurist şi să fie mai încrezători în forţele proprii, transmite IPN.

În opinia psihologului Irina Novac, cultura moldovenească încă întârzie în a-şi implica şi cel de-al doilea părinte, tatăl, în educaţia copiilor. Psihologul susţine că până acum tatăl se excludea din start din educaţia copiilor în familiile tradiţionale, însă în timp s-a demonstrat că de fapt tatăl are un rol foarte important. „Tatăl în familie înseamnă regula, valoarea, decizia, este cel care înfruntă cu mare curaj schimbările şi din cauza neimplicării acestui părinte în educaţie copiii pot fi mult mai fricoşi, mai dependenţi emoţional, îşi pot dezvolta mai puţin calităţile ce ţin de puterea de decizie, încrederea, valoarea personală”, spune Irina Novac.

Politicile care pun accentul pe implicarea tatălui în educaţie ar permite copilului să fie educat prin completare de ambii părinţi, să poată lua decizii în situaţii de criză, să aibă curaj, să devină mult mai conştient de puterea personală, să cunoască foarte bine care este valoare personală pentru că asta se dezvoltă doar în relaţia copil-tată, indiferent de sexul copilului. „Odată ce ştii valoarea personală, încrederea de sine devine mai puternică”, spune psihologul.

Mama, datorită stilului protector, grijuliu, atitudinii afective, învaţă copilul, de regulă, să se retragă atunci când întâmpină necunoscutul, mai degrabă să fie dependent de o autoritate şi să nu aibă iniţiativă.

În opinia psihologului, ar fi minunat să avem cât mai mulţi profesori bărbaţi, dar şi educatori bărbaţi pentru că aceasta ar însemna că copiii şi-ar completa atributele psihologice pe care le pot obţine doar în relaţia cu un bărbat. „Dacă un copil nu este educat şi de tatăl, există riscul ca atunci când va deveni matur, să aibă puţină încredere în sine, să bată în retragere atunci când va trebui să ia o decizie, să aibă comportament ezitant. În plus, nu va avea dezvoltată capacitatea de a risca, puterea de a se adapta la situaţii noi şi capacitatea de a avea iniţiative”, este de părere Irina Novac.

Un alt psiholog, Ana Niculăeş, susţine că implicarea taţilor în educaţia copiilor este foarte importantă dat fiind faptul că taţii au o altă abordare în educaţie. Dacă mamele sunt cele care oferă foarte multă grijă, suport emoţional , protecţie, atunci de la taţi copiii învaţă sentimentul aventurii şi asumarea riscurilor.

În opinia psihologului, băieţii deprind de la tată modul pragmatic de a gândi şi de a acţiona. În cazul fetelor relaţia cu tatăl dictează la nivel inconştient modul în care acestea îşi vor alege partenerul. „Dacă relaţia cu tatăl este rece, atunci în cazul fetelor aceasta creează nelinişte, nesiguranţă în modalitatea de a relaţiona cu sexul opus”, a spus Ana Niculăeş.

În plus, psihologul susţine că implicarea taţilor în educarea copiilor oferă mai multă armonie în cuplu, de multe ori certuri în familie apar şi din cauza faptului că bărbaţii acordă prea puţin timp copiilor. În plus, sarcina educaţiei nu trebuie să cadă doar pe umerii unuia dintre părinţi, dar trebuie să fie împărţită între ambii părinţi.

Sursa: www.ipn.md

Scrie un comentariu