Adâncirea diferențelor salariale dintre femei și bărbați, o piață a locurilor de muncă cu regim diferențiat și discriminarea împiedică progresul femeilor pe piața muncii din Moldova, spus experți într-un amplu reportaj despre acest fenomen realizat de portalul Balkan Insight.
La fel ca multe alte femei din Moldova, Mariana, în vârstă de 30 de ani, consideră că este dificil să găsească un loc de muncă decent, în ciuda nivelului său înalt de educație. Perspectivele sale sunt chiar dificile pe măsură ce are un copil, iar majoritatea companiilor sunt reticente în a angaja mamele care vor să și muncească. „Am fost la mai multe interviuri în ultimele luni, iar angajatorii mi-au spus direct că nu sunt interesați de o femeie care are un copil la grădiniță, care ar putea fi nevoită să rămână acasă în cazul în care copiii, de exemplu, răcesc”, a declarat Mariana pentru Balkan Insight.
Experții spun că accesul limitat al femeilor la locurile de muncă sau promovarea în interiorul companiilor reflectă faptul că femeile din Moldova stau în mod tradițional acasă și își cresc copiii până la vârsta de trei ani, deoarece serviciile de îngrijire a copiilor și grădinițele de stat primesc copii doar după această vârstă.
„Avem doar una sau două grădinițe sociale la Chișinău … și, de asemenea, niște grădinițe private care iau copii de peste 18 luni sau doi ani”, a declarat pentru Balkan Insight, Catinca Mardarovici, președintele Platformei pentru egalitatea de gen 50/50, în Moldova.
Dar creșele private nu sunt ieftine. Ele costă în jur de 4.000 de lei pe lună. Salariul mediu în Moldova este puțin mai mare, la circa 5.600 lei (circa 280 euro – n.r.) Lipsa de creșe împiedică femeile să caute locuri de muncă. „Dacă o femeie are un copil preșcolar, trebuie să îl ia mai devreme de la grădiniță, ceea ce o face mai puțin eficientă la locul de muncă”, a spus Mardarovici.
Mariana este de acord de aceastî afirmație. „În Moldova, obiceiul este să-ți înregistrezi copilul la grădiniță imediat după naștere, altfel riscul este că nu îți vor primi copilul să meargă la grădiniță, nici măcar la vârsta de trei ani”, a spus ea. Mariana mai spune că este nevoie și de ceva „pile sau cunoștințe” sau chiar șpagă pentru a te asigura că al tău copil va fi primit într-o grădiniță de stat.
Lărgirea diferenței salariale
Un studiu recent publicat de Centrul pentru Parteneriat pentru Dezvoltare arată că, între timp, diferența dintre salariile medii ale bărbaților și femeilor din Moldova este în creștere.
Studiul a arătat că, din 2012 până în 2016, discrepanțele au crescut de la 12,9% la 14,5%. În anul 2016, o femeiea pierdut în medie 11.417 lei moldovenești (aproximativ 570 de euro) din cauza acestei prejudecăți.
„Am observat că diferența salarială este în creștere”, a declarat pentru Balkan Insight analista de politici publice, Natalia Covrig, una dintre autorii studiului.
În unele sectoare, raportul consemnează că diferența a crescut drastic față de 2014: cu 10,53% în industria IT, cu 16,6% în sectorul tranzacțiilor financiare, cu 12,12% în transportul aerian și cu 11,31% sectorul asigurărilor. Experții susțin că pierderile financiare anuale ale femeilor pot atinge 87.753 lei în industria IT și 74.024 lei în cazul tranzacțiilor financiare.
Subreprezentarea femeilor în posturile de top din companii este și ea menționată ca problemă în studiul realizat de Centrul pentru parteneriat pentru dezvoltare.
„Studiile arată că unele sectoare sunt considerate” masculine „. În aceste sectoare, femeile au un acces mai mic la funcții de conducere, ceea ce ar fi un motiv pentru aceste discrepanțe și de ce femeile sunt mai puțin reprezentate în poziții de conducere „, a spus Covrig.
Femeile de afaceri din Moldova spun că egalitatea de gen în ceea ce privește salariile ar trebui să fie mai atent adoptată de politicile statului, pentru a crea un mediu de lucru mai egal.
Catinca Mardarovici este de părere că atât femeile, cât și bărbații sunt influențați de stereotipurile de gen și deci aleg diferite domenii în care să lucreze. Șansele femeilor de a lucra în locuri de muncă mai bine plătite sunt restrânse și de o mentalitate de modă veche și de o cultură socială care le alocă unor locuri de muncă ” .
„Peste 80% din femei lucrează în domenii sociale precum educația, sănătatea, bunăstarea socială, unde salariile sunt mai mici”, a menționat Mardarovici. Studiul arată, de asemenea, că femeile sunt mai puțin informate despre salariile pe piața muncii și că salariile rezervate lor sunt lipsite de transparență.
„În sectoarele mai tehnice, femeile se află mai mult la baza piramidei … Studiul nostru arată că femeile negociază salarii mai mici decât bărbații, deoarece salariul mediu pentru această poziție nu este cunoscut”, mai remarca Natalia Covrig.
Ea a spus că Moldova are o problemă și în ceea ce privește clasificarea locurilor de muncă, care nu se referă la „muncă de valoare egală, doar la muncă egală”. O legislație mai bună în acest sens este în prezent în curs de desfășurare. Dar Mardarovici avertizează că, în Moldova, legislația și politica arată bine doar pe hârtie. „Documentele sunt foarte bine scrise, uneori copy/paste din legislația română sau traduse din legislația UE, dar de multe ori sunt greu de pus în practică”, a spus ea.
Studiul ridică, de asemenea, conștientizarea decalajului dintre bărbați și femei în ceea ce privește pensiile. La nivel național, diferența dintre pensiile bărbaților și femeilor a variat de la 16,26% în 2012 la 18,08% în 2016. În anul 2016, o doamnă pensionară a câștigat în medie cu 3,236 [160 euro] lei decât un pensionar bărbat.
La nivelul municipiului Chișinău, situația este și mai pronunțată, cu o discrepanță anuală de 7.262 lei.
Discriminări la ordinea zilei
Potrivit unei liste de plângeri din 2016 primite de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Moldova, primul criteriu pentru discriminare a fost handicapul, sexul a fost al doilea, limba vorbită a fost a treia și etnia/rasa s-a clasat pe locul patru.
„În ultimul an, situația s-a schimbat. Acum, criteriul de vârstă se află pe locul al treilea. De când au intrat în vigoare modificări ale legislației privind pensiile, numărul plângerilor a crescut, deoarece legea este nouă și există și mai multe deficiențe „, a declarat președintele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Egalității Discriminării în Moldova, Ian Feldman, pentru Balkan Insight.
El a citat un exemplu tipic de discriminare din partea companiei naționale de transport aerian din Moldova, care angajează însoțitoare de zbor cu contracte de un an, în timp ce bărbații primesc contracte pe o perioadă de cinci ani.
„Dacă femeile rămîn însărcinate, nu își pot prelungi contractul de muncă, iar compania poate evita atunci să respecte obligațiile pentru concediul de maternitate”, a spus el, adăugând că instituția pe care o conduce a început un proces împotriva companiei aeriene de stat.
Pe de altă parte, Feldman a dat un exemplu unui bărbat care a luat concediu de paternitate și a fost concediat de la o bancă mare din R. Moldova. Acesta a depus ulterior o plângere la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării.
El crede că instituțiile statului sunt mai înclinate spre discriminare decât companiile private din Moldova.
Feldman a subliniat, de asemenea, că instituția sa are puțină putere reală de a rectifica fenomenul discriminării, chiar dacă se aplică o amendă, procedurile judiciare iau mult timp, iar după un an amenzile se anulează.
Materialul a fost tradus și adaptat după un reportaj publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu
foto credit: BIRN
Sursa: www.evzmd.md
