La data de 28 februarie 2017, Consiliul ONG și Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP), au organizat atelierului „Codul de Etică al ONG-urilor”. Atelierul a fost moderat de către Serghei Neicovcen, membru al Consiliului ONG și Antonița Fonari, Președinta Consiliului ONG. Pe parcursul acestuia au fost discutate următoarele teme:

I. Istoricul elaborării Codului de Etică al ONG-urilor în RM;
II. Necesitatea reluării procesului de elaborarea al Codului de Etică al ONG-urilor;
III. Bune practici de autoreglamentare la nivel internațional;
IV. Recomandări.

I. In cadrul atelierului, a fost prezentată o scurtă istorie Codului de Etica al ONG-urilor din Republica Moldova, precum și motivele pentru care acest Cod a fost pus în aplicare de către mai puține organizații, printre acestea se numără:

• Dificultatea respectării Codului de Etică de către ONG-urile din regiuni și organizațiile cu un nivel de dezvoltare scăzut;

• Diversitatea domeniilor de activitate a ONG-urilor (social, mediu, antreprenoriat social, volutnariat educație, drepturile omului etc.) care presupune o sensibilitate mai mare la formularea fiecărui capitol;

• Lipsa unui mecanism clar de control și monitorizare a respectării Codului de Etică.

II. La etapa când a fost elaborat Codul de Etică prezentat în cadrul Forumului ONG-urilor din 2008, necesitatea unui astfel de document nu era conștientizată suficient. Toate persoanele prezente au avut posibilitatea de a-și prezenta viziunea asupra fenomenului de auto-reglementarea în societate civilă. În urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că elaborarea unui astfel de document, la etapa actuală, este deosebit de necesară deoarece există foarte multe motive serioase pentru aceasta:

• Nivelul scăzut de încredere a populației in ONG-uri. Ultimul BOP arată că pe parcursul anului 2016 nivelul de încredere în organizațiile neguvernamentale a scăzut cu 10%. Cota de încredere în sectorul neguvernamental este de doar 15% (media stabilă anterioară fiind 26 – 30%), cel mai jos nivel din toate perioadele de măsurare;

• Afilierea și activitatea politică a ONG-urilor. Sunt întâlnite situații în care o persoană care reprezintă un ONG sau o Platformă de ONG-uri deține în același timp o poziție într-un partid politic. Aceste cazuri creează confuzii în societate, pentru că nu este clar când persoana respectivă promovează interesele societății civile organizate și când acesta reprezintă interesele unei formațiuni politice;

• Conflicte de interese. Multe persoane care activează în sectorul asociativ nu declară conflictele de interese. Această situație este agravată în special de cazurile în care aceste persoane au putere de decizie nu doar în organizațiile pe care le reprezintă, dar și în cadrul unor rețele de organizații / structuri de consultare sau luare a deciziilor în cadrul instituțiilor care acordă finanțări (APC / APL, structuri internaționale etc);

• Transparența redusă. ONG-urile nu oferă acces public la rapoartele financiare și de activitate.

• Finanțarea netransparentă. În unele cazuri, ONG-urile sunt finanțate (sau chiar create) cu scopul de a promova anumite interese ascunse ale politicienilor sau bussinesului;

• Conflicte in interiorul sectorului nonprofit. De multe ori conflictele dintre ONG-uri nu sunt discutate și nu sunt soluționate (pe cale amiabilă). Deseori se recurge la acuzații în spațiul (new)media, atacuri la persoană, refuzul de a încerca să rezolve problemele pe interior, adresări publice fără încercarea de a contacta mai întâi organizațiile implicate etc;

• Protejarea de către ONG-uri a intereselor sectorului privat. În ultima perioadă este observată o creștere a numărului ONG-urilor care promovează interesele organizațiilor de profit, produsele cărora au un impact negativ asupra sănătății publice, cum ar fi industria tutunului și a alcoolului (care la nivel declarativ promovează scopuri nobile, dar de facto urmăresc doar obținerea profitului);

• Nesolidarizarea cu ONG-iștii care sunt supuși presiunilor. Sunt întâlnite cazuri în care autoritățile prin diferite modalități (de ex. amenințări pentru ONG-urile care critică activitatea unui politician, partid etc.) încearcă să influențeze activitatea ONG-urilor, făcându-le „mai comode”. Au fost înregistrate mai multe cazuri când persoanele incomode au trebuit să meargă în instanța de judecată și chiar dacă în final câștigau cazul – între timp pierdeau nervi și multe ore de activitate.

III. De asemenea, în cadrul atelierului a fost prezentată experiența de elaborare și funcționare a Codurilor de Etică în alte țări. În practica internațională pot fi întâlnite Coduri sub forma unui act normativ sau Coduri care au forma unor principii. Codurile de Etică diferă de la stat la stat, în dependență de necesitățile țării în care este aplicat, ele pot să difere la nivel de: conținut; mecanismele de executare; sancțiunile în cazul abaterilor (care pot suspenda sau chiar înceta calitatea de membru); responsabilitatea în fața beneficiarilor etc.

IV. Concluziile evenimentului:

• Este necesară analiza practicilor internaționale de autoreglamentare și distribuirea acestora;

• Consiliul ONG se va implica în crearea unui grup de lucru pentru elaborarea Codului de Etică iar Platforma pentru Cetățenie Activă (CAP) și alte organizații membre ale Consiliului ONG vor vedea care sunt care sunt posibilitățile de atragere de fonduri pentru a asigura secretariatul grupului lucru;

• Adresarea către potențialii donatori pentru a contribui la acest proces. CAP va solicita informații de la CPDE cu privire la mici oportunități de finanțare, webinare sau rețele din regiune care au experiență în acest domeniu;

• CRJM va face o cercetare pentru a vedea dacă e posibil ca atunci când grupul de lucru va avea un draft final al Codului Etic – ECNL va putea să-l analizeze și să ofere recomandări;

• CAP, care ajută Consiliul ONG cu anumite activități de secretariat, va propune participanților la evenimentul din 28 februarie, un calendar care să includă ședințele „Grupului pentru Codul Etic”.

Documente utile care au fost discutate sau la care s-a făcut trimitere în cadrul atelierului:

Codul de Etică al ONG-urilor discutat la Forumul ONG-urilor din 2008  – Acest Cod de Etică, la moment, reprezintă documentul de pornire pentru autoreglementare al ONG-urilor din R.M.

Code of Ethics and Conduct for NGOs – este documentul elaborat de WANGO și este cel mai răspândit model care a fost preluat la nivel internațional, inclusiv a stat la baza Codului de Etică al ONG-urilor (aprobat la Forumul ONG-urilor din 2008).

Principiile de la Istanbul – acest document, sub forma unui cod de conduită, are scopul de a ghida organizațiile societății civile care își asumă răspunderea și urmăresc eficacitatea proiectelor de dezvoltare implementate de acestea.

The Journey from Istanbul: Evidences on the implementation of the CSO Development Effectiveness Principles  – este o compilație de bune practici, provocări și lacune identificate în procesul aplicare a Principiilor de la Istanbul în 17 țări din diferite regiuni ale globului.

The CSO Accountability Documentation Project – acest document a fost lansat cu scopul de sublinia importanța OSC-urilor în asumarea responsabilităților cu privire la eficacitatea dezvoltării și modul în care acest lucru poate fi utilizat de către OSC-uri pentru a demonstra în mod concret legitimitatea, transparența și eficacitatea organizațională. De asemenea, acesta relatează modul în care OSC-urile din diferite regiuni au promovat responsabilitatea (accountability) și transparența în activitatea lor.

Этический кодекс для НКО: лучшие мировые практикиmaterialul este o chintesență a experienței internaționale și ruse, de creare și utilizare a Codurilor de Etică din sectorul non-profit.

NGO self-regulation: enforcing and balancing accountability în cadrul acestui articol este relatat despre schimbarea mediului politic în care activează ONG-urile la etapa actuală. O atenție sporită este acordată necesității sporite a ONG-urilor de a fi cât mai responsabile (accountability), dificultățile de a sigura această responsabilitate și lipsa mecanismelor de punere în aplicare a instrumentelor de autoreglementare. De asemenea, pot fi găsite și exemple de bune practici cu privire la implementarea instrumentelor de autoreglementare în diferite țări.

Ghid de bune practici pentru organizații neguvernamentale –  acest ghid, elaborat în România, oferă o prezentare generală asupra bunei funcționări a unui ONG la nivel de management, resurse umane, resurse financiare, oferta de servicii și menținerea relațiilor externe.

Civil Society Self-Regulation, The Global Pictureacest studiu oferă o prezentare a fenomenului de autoreglementare a Organizațiilor Societății Civile. De asemenea, în cadrul acestuia pot fi găsite și o varietate de inițiativele de autoreglementare care sunt aplicate în diferite țări.

Current Trends in Self-Regulation of Civil Society Organizations in Europe – această lucrare a ECLN oferă o imagine de ansamblu a diferitelor tipuri de instrumente de autoreglementare practicate la nivel european și internațional. Aceasta abordează motivele de implementare a unui astfel de instrument, tipurile mecanismelor de autoreglementare, modalitățile de punere în aplicare și exemple de bune practici.

Notă de final:

Actorii din societatea civilă organizată care doresc să se alăture Grupului pentru Codul Etic și să se implice în procesul de autoreglementare a sectorului nonprofit sunt invitați să ne contacteze:

Antonița Fonari, Președinta Consiliului ONG: 022 567 549, 079 450 028;
Andrei Gaiu, Coordonator al Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP): tineri.liberi@gmail.com, 079 450 027.

Sursa foto: www.firststepnc.com

Sursa: www.consiliulong.md

Scrie un comentariu